miercuri, 10 iunie 2009

Cu psihologul la psiholog

Constat de multa vreme existenta unui adevarat armaghedon in spatiul virtual in care ideile pro si contra unui anumit sistem de valori sau unei atitudini ( indiferent daca e vorba de domeniul politic , social, moral,etc. ) se infrunta cu o asemenea virulenta incat se ajunge in foarte multe cazuri pana la blocarea dialogului . Am citit mai demult o opinie foarte interesanta despre psihologi si terapia psihologica care rezuma o atitudine sociala, opinie care merita citata in antiteza cu partizanii pozitiei contrare. O redau mai jos :


"Cu psihologul la psiholog

Am citit într-un alt blog despre relaţia psiholog-pacient, în care, după unii, psihologul "nu trebuie să se implice prea mult". Probabil că cetăţeanul zdruncinat care ajunge la psiholog realizează prea puţin că, odată ce s-a aşezat pe scaun în cabinet, a devenit client, dar şi subiect. Cu alte cuvinte, materie primă pentru câteva experienţe inedite în care dezechilibrele vor fi zdruncinate de alte dezechilibre recomandate de psiholog pentru redresarea subiectului. Dacă n-ai citit nimic despre terapia psihologică, n-o să-ţi dai seama că redresarea se face printr-o serie de acte şi afecte la fel de anormale precum anomalia cu care ai intrat în cabinet. În schimb, după o vreme, vei căpăta senzaţia certă că ai scăpat de micile sau marile dezechilibre cu care te-ai prezentat la psiholog, dar şi că te-ai pricopsit cu vreo câteva schimbări de percepţie a lumii înconjurătoare.
Fără a intra în detalii de specialitate, dau ca exemplu cazul unei cunoştinţe apropiate care, după un divorţ, al doilea, s-a hotărât să meargă la psiholog pentru consiliere. Omul era întrucâtva abătut. Avea privirea aceea, mai mult pierdută decât meditativă, un fapt vizibil pentru cei care ştiu să citească chipuri. După câteva şedinţe, vreo cinci la număr, omul a căpătat, peste figura sa tristă şi pierdută, un zâmbet subţire şi suspect. Ceea ce era însă bizar şi, cred, dramatic e că, pe durata terapiei psihologice, cunoştinţa mea ne recomanda nouă (doi prieteni care fusesem informaţi chiar de el despre şedinţele sale la psiholog), să mergem şi noi la psiholog, cu motivul că e o terapie plăcută. Omul n-a stat să se întrebe dacă ne apasă vreun dezechilibru, vreo suferinţă, ceva. Pur şi simplu, omul părea convins de efectele benefice ale terapiei psihologice, încât se putea aplica şi cu titlu de profilaxie. Mi-am dat seama curând că, de fapt, ceva se întâmpla în şedinţa de terapie psihologică. Omului meu i se argumentase suficient că nu prea există normalitate, încât, la un moment dat, cunoştinţa mea chiar ajunsese să afirme că, de fapt, toată lumea ar trebui să meargă la psiholog. Iată cum doar câteva şedinţe de terapie psihologică îţi schimbă întreaga percepţie despre normalitate! Bineînţeles, unii spun că psihologul, ca specialist, "nu trebuie să se implice prea mult", că trebuie să rămână neutru faţă de trăirile subiectului, chiar dacă pacientul abia mai e stăpân pe sine şi i se predă, cu toate ale sale, ca să fie pus pe drumul firesc. Eu spun că psihologul ştie prea puţin despre trăirile unui om dacă nu se implică total. Dar "total" e irealizabil. Iar cel care nu se implică nu poate aplica un tratament adecvat. Nu ştiu cum e senzaţia abandonării sinelui în braţele psihologului, dar sigur un astfel de act nu aparţine decât celor care nu mai cred în ei înşişi. Eu nu cred în psihologi, dar cred în prietenii inspiraţi care se implică şi care sunt gata să te sprijine oriunde şi oricând, fără programare. Cred în cei care înlătură suferinţa semenilor prin căldura lor interioară şi dezinteresată. Şi mai cred că ajungi la psiholog doar atunci când n-ai avut grijă să vorbeşti cu tine însuţi şi cu Dumnezeu. Lipsa acestui dialog înseamnă şi lipsa aproapelui căruia îi porţi şi îţi poartă de grijă. De aceea, cred că, atunci când eşti frânt sufleteşte şi înainte de a te lăsa pe mâna unui psiholog, e mult mai înţelept să te predai Domnului, care le vindecă pe toate oriunde, oricând şi pentru oricine, cu dragoste.”
Mihai Apian

Thursday March 6, 2008 - 12:14am (PST)

( http://blog.360.yahoo.com/blog-ch7nWk08cq7bFRPttpSFLvaGLg--?cq=1&p=105 )

Si o reactie pe acelasi blog :

"nu pot comenta acest blog... ca am formatie de terapeut, de aia... eu as apara cu dintii si cu unghiile o stiinta foarte folositoare omenirii, tu ai apara un dogmatism in care nu cred, si am ajunge la conflict, nu pentru ca am vrea, ci pentru ca eu is in stare sa demonstrez cu pretul vietii utilitatea psihologiei si a terapiei. la faza asta sunt destul de extremista. cu dumnezeu n-am prea vorbit, da cu psihologi da, si, pentru mine, au fost mai utili. de aceea, din spirit de simpatie reciproca nu am sa comentez. ar dura la nesfarsit, iar genul asta de dezbatere prefer sa o tin face to face, cu argumente solide, care ii scapa internetului. alta data, poate..."

Tuesday April 15, 2008 - 09:25pm (EEST)

( http://blog.360.yahoo.com/blog-ch7nWk08cq7bFRPttpSFLvaGLg--?cq=1&p=105 )


Problema este ca intre ceea ce sustin psihologii in spatiul public si intre ce doresc si sustin oamenii exista in mod cert o incompatibilitate . Sa vedem acum cateva opinii ale psihologilor exprimate de aceasta data in spatiul public oficial :


Opinie :

"Dacă pentru fiecare partener e importantă libertatea de a experimenta ceva nou şi satisfacerea curiozităţii sexuale, o relaţie deschisă poate funcţiona fără probleme."
- Cristina Dinuţă, psiholog

(http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/854198/La-ce-ajuta-triunghiurile-amoroase/)

Reactii :


de ce nu ati pus cu majuscule asta :
de Bubu, luni, 8 iunie 2009 - 22:26

Atata timp cat in cadrul cuplului exista dragoste, bucurie si oglindire, rareori se mai poate face spatiu acolo pentru terte persoane, caci tendinta umana este de a pastra ceea ce ne multumeste si ne bucura”. Psihologul Laura Melciuc. Citatul face parte tot din articolul dvs.Sau vreti neaparat sa induceti interesul pentru "poliamor" ???,
(http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/854198/La-ce-ajuta-triunghiurile-amoroase/)


Daaa
de jhdfkehfre(Vizitator), marţi, 9 iunie 2009 - 01:25

"Dupa ce au criticat inversunat viata sexuala a lui Berlusconi, ca vorba aia totul este in ordine in romanika si ne putem ocupa si de altii, acuma incurajam romanii la sex in grup, asa poate uita de foame ...sunteti jalnici."
(http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/854198/La-ce-ajuta-triunghiurile-amoroase/)


PSIHOLOGII AU EI INSISI NEVOIE DE TRATAMENTE PSIHOLOGICE
de etienne (Vizitator), marţi, 9 iunie 2009 - 03:23


"Psihologii astia sunt un fel de niciunfel ...Ei vor sa reinventeze roata ...Dar nu sunt in stare sa-si controleze nici macar situatiile personale ...Asa am ajuns ca indivizi divortati sa dea sfaturi despre cum sa ne pastram casnicia ,sau indivizi fara copii care dau lectii despre cum se educa si cresc copiii...Datorita lor am ajuns unde am ajuns.Din cauza acestor psihologi am ajuns sa tratam copii recalcitranti cu medicamente pentru bolnavi mintal,inlocuind sfanta PALMA care punea automat lucrurile la punct .Din cauza psihologilor,am ajuns sa inventam boli care nu exista si sa consideram egoismul o calitate .Psihologii sunt un fel de instigatori la nonconformism in societatea moderna ."
(http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/854198/La-ce-ajuta-triunghiurile-amoroase/)



Opinie "profesionala" despre noua revolutie sexuala :


"Normalitate vs anormalitate

Alte practici sexuale care s-ar putea solda cu priviri dezaprobatoare:

Sexul in grup - vecinele tale de palier nu ar vrea sa afle ca esti o practicanta a sexului in grup, pe langa faptul ca ai fi evitata, s-ar putea sa te trezesti cu mai multe persoane trecute la intretinere.
Sexul anal - unul dintre cele mai mari tabuuri sexuale. Nu uita: lubrifiaza.
Filmele porno - folosite pentru satisfacerea solitara sau ca pre¬¬lu¬diu pentru actul sexual sunt con¬siderate ca apartinand barbatilor.
Jucariile sexuale - sunt atat de variate, incat cu siguranta te vei distra alegand ceva pentru tine si partenerul tau.

Daca faci sau nu sex, daca te-ai gandit ca ai vrea sa incerci altceva, nu uita ca sexul inseamna comunicare si placere. Daca ceea ce faci tu nu iti provoaca placere, atunci probabil nu ti se potri¬veste. Tu esti singura care poate defini normalitatea. Alaturi de partenerul tau...

Masturbarea este un alt tabu legat de sexualitate. Daca esti singura, se presupune ca nu faci sex, nimeni nu se gandeste ca ai putea sa-ti pro¬voci placere si singura, in ab¬senta unui anumit partener.
Text: Psiholog Robert Cristian
Sexul si efectele lui... sociale – Revista SANA


(http://209.85.135.104/search?q=cache:W-JT38T5ujYJ:www.e-sana.ro/index.php%3Fa%3D1466%26p%3D2+psihologia+sexului+in+grup&hl=ro&ct=clnk&cd=7&gl=ro)

12 comentarii:

crisa spunea...

Exista o mare diferenta intre un licentiat de psihologie si un psihoterapeut. Orice facultate are subspecializari. Psihoterapeut devii dupa 3-4-7 ani de formare intr-un tip de psihoterapie, nu asa oricum, deseori dupa facultate. Formarea in psihoterapie cuprinde foarte des si analiza personala. de citit: http://psihoterapie.wordpress.com/2008/10/12/putem-face-o-psihoterapie-si-fara-sa-avem-simptome/
http://www.psihogen.ro/psihoterapia-personala.html
http://www.sensart.ro/psihoterapie-diferente-conceptuale.html
www.psihoterapie.ro

Sergiu Simion spunea...

Comentariul dvs ma asteptam sa se refere la fondul problemei pusa in discutie nu la forma. Diferentele de care vorbiti sunt reale dar nu sunt relevante pentru discutie. Eventual trebuie sa-l convingeti pe cetateanul oarecare , daca aveti argumente...
Daca imi permiteti o remarca
glumeata , stiu foarte bine cum se formeaza un psihoterapeut si va multumesc pentru site-urile pe care ma invitati sa le citesc ( dar nu rezulta de ce trebuie neaparat sa va urmez sfatul...), le puteam gasi si singur daca doream ca si Mihai Apian pe care l-am citat si caruia nu i-ati raspuns nici dvs . Va inteleg entuziasmul nobil de a face psihoterapie dar nu este suficient, nimeni nu va poate pleda cauza in locul dvs ( domnul Vasile Dem Zamfirescu marturisea odata intr-un ziar central ca foarte putini oameni ii trec pragul cabinetlui...). Daca nu veti convinge oamenii ca aceasta activitate este utila si necesara ( psihoterapia trebuie sa aiba si obiect si subiect si in acelasi timp presupune si libertatea de a alege... ) atunci nu veti putea depasi stadiul de intentie. Ori asa ceva nu puteti face decat prin dialog nu prin evitarea lui pentru ca nu puteti aduce oamenii pe canapea ... cu arcanul , chiar daca unii din aceasta breasla gandesc si acum asa, in detrimentul dvs.

crisa spunea...

Nu "trebuie" sa convingem oamenii sa vina la cabinet (nu pe canapea) eu nu fac psihanaliza ei vin (vremurile s-au schimbat si oamenii inteleg ca a merge la dezv perssi/sau consiliere, psihoterapie e o dovada de curaj, inteligenta si capacitatea de introspectie - "Am o problema, vreau s-o rezolv"). Daca dvs credeti sau nu asta, e alegerea dvs. E adevarat - psihanaliza costa deseori mai mult ca orice alt fel de terapie (si dureaza mult mai miult decit alt fel de terapie), poate de aceea psihanalistii nu au asa multi clienti (precum il citati dvs pe V Dem Z- depinde cind facea el acest comentariu) :) Si mai e ceva - psihoterapie nu se face 24 din 24...Se stie ca mai mult de 4-5-6 pers zi nu este indicat sa se lucreze in aceasta meserie. Personal cei mai multi clienti i-am primit nu pentru ca am facut reclama, sau ca am site, ci m-au recomandat altii.

Sergiu Simion spunea...

Din nou evitati fondul problemei. Purtati disputa cu mine (?!), cu incrancenare, si intr-un spatiu sa spun , confidential - nu ati postat nici macar pe blogul principal desi opinia citata nu a fost a mea . Mai mult decat atat, recurgeti la o forma arhaica de santaj ("cine nu e cu noi, e impotriva noastra") pe care il aplicati probabil clientilor dvs : "a merge la dezv perssi/sau consiliere, psihoterapie e o dovada de curaj, inteligenta si capacitatea de introspectie - "Am o problema, vreau s-o rezolv") ". Cu alte cuvinte cei care merg la psihoterapie sunt curajosi, destepti, stiu cum sunt si eventual si pe ce lume traiesc. Iar cine nu intelege aceste fapte "indubitabile" are o problema ! Cu regret, aceasta logica si aceasta maniera de a purta o discutie nu se inscrie nici in limtele tolerantei,nici in limitele democratiei , dar probabil ca dvs credeti ca se inscrie in limitele psihologiei. E opinia dvs. Acum am si eu ceva de spus. Mai intai, afirmati superioritatea profesiei si va asumati fara ezitare dreptul de a interveni in mintea si sufletul unui om , dar nu va asumati curajul propriei opinii nici in fata opiniei unui cetatean si la lumina zilei , ci va ascundeti dupa un pseudonim pe Internet ( oare de ce ?!), incercand sa va certati pe bloguri cu un coleg de breasla . Daca practicati aceasta profesie , aveti ca obligatie elementara onestitatea ( fara sa mai discutam alte aspecte deontologice ) pentru ca de la un trandafir pe care il primiti in dar pentru ca vi s-ar cuveni nu puteti lua numai petalele si sa-i aruncati spinii. Evitand o problema ( pentru asa ceva exista un nume in psihoterapie,nu ?), ati creat deja trei. Nu ati raspuns la intrebarea initiala, vreti sa va aparati profesia si sa va pledati cauza sub pseudonim (?!) si identificati in mod gresit adversarul. Decizia va apartine, si recunosc faptul ca sunt curios sa vad cum veti proceda in continuare. In ceea ce ma priveste ma voi gandi daca aceasta discutie o las aici sau o transfer intr-o zona mai vizibila.

crisa spunea...

Cred da dvs interpretati gresit tot ce am scris. Nu stiu cine e incrincenat...si cine ajunge la concluzii neverificate, presupuse si proiectate (in comentariul dvs sint destule). Simt in comentariul dvs ironie si sarcarm? Ironie si sarcarm pe care eu nu le-am folosit. Am scris ca o pers curajoasa si inteligenta vine la terapie pt ca poate sitit f bine ca o pers cu hancidap intelectual nu poate face terapie, e nevoie de inteligenta si curaj pentru ca e nevoie sa avem curaj ca sa ne sondam interior. E o chestie de alegere. Nu inseamna ca ceilalti prosti si lasi (asa cum dvs credeti ca as fi putut gindi!). V-ati gindit ca poate nici macar nu stiu siteul dvs principal? Numele postat este o prescurtare a prenumelui meu . Siteul este sensart.ro ca sa fiu mai vizibila - cum spuneti dvs. Nu imi caut adversari si nu ma cert, daca asta credeti dvs Puteti pune comentariile unde doriti dvs.

crisa levitchi spunea...

O sa postez pe blogul pers citate de dvs pct meu de vedere.

Sergiu Simion spunea...

Cred ca ar fi mult mai bine sa postati raspunsul dvs pe site-ul pshologia online(http://www.psihologiaonline.ro/forum/index.php?option=com_fireboard&Itemid=26&func=view&id=392&catid=20).Am postat aceasta tema si acolo )fiind mult mai bine sa raspundeti la o problema de interes public acolo. In ceea ce ma priveste , nu doresc sa o luati in nume personal, aceaste probleme nu ma intereseaza decat tangential pentru ca domeniul meu de interes nu este psihoterapia . Intr-adevar, aveti dreptate, am omis sa fac un link catre blogul principal, o voi face cat mai curand.

crisa levitchi spunea...

da si eu nu am citit bine - faptul ca citati un alt blog :) scuze...

Sergiu Simion spunea...

Poate e cazul sa fac o precizare. Nu am nimic cu psihoterapeutii in general, cu atat mai mult cu dvs. Nu am facut decat sa citez o opinie (si alte cateva ) despre lucruri pe care le consider importante. Probabil ca nu stiti nimic , sau stiti foarte putine lucruri despre mine, dar in mine aveti , cu modestie, un aparator al psihologiei,nu un detractor. Atacul psihologiei si al psihologilor vine din cu totul alta parte, dar despre asta psihologii ,in general, nu vor sa vorbeasca. E dreptul lor si problema lor.In ceea ce ma priveste, mi-am castigat numai dreptul de a-mi exprima liber opiniile si atat( cu ce pret, o stiu numai eu )si am renuntat sa mai practic aceasta profesie conform dreptului democratic la libera optiune.

crisa levitchi spunea...

Multumesc mult pentru precizare si va asigur de tot respectul meu pentru toate demersurile dvs pro psihologie si psihologi. Acum am citit si alte postari ale dvs si initiative (in ziare, pe bloguri si forumuri specializate) pentru care va felicit.

Sergiu Simion spunea...

Multumesc pentru aprecieri. Stiu exact cum sunt si am parcurs de foarte multa vreme etapa in care doream "sa fiu cunoscut" si nu exista nici o ratiune exterioara pentru care sa se doreasca acest lucru - dimpotriva. Cu toate dificultatile mele in situatia in care ma aflu , nu va invidiez absolut de loc ca generatie pentru ca destinul dvs social este chiar mai dramatic decat cel al altor generatii din trecut ( fiind prins intr-o captivitate gen Matrix... ) Regretul meu principal este acela ca noile generatii de psihologi refuza sa vada aceasta realitate si nu lupta pentru drepturile lor nici macar in facultate nici macar pe Internet ...lasandu-se condusi de indivizi care nu au nici o calitate morala necesara intr-un asemenea domeniu ( stiti la ce ma refer...). Cu acelasi regret, intalnesc opinii lucide exprimate mai degraba de non-psihologi decat de psihologi ( din nou, nu e o acuza , e o constatare , stiu ca pana la un punct exista explicatii ale tacerii, dar...) pentru ca de multe ori opiniile exprimate oficial prin presa de psihologii "agreati" si "acreditati" fac pur si simplu deservicii domeniului. Din punctul meu de vedere "disputa" este incheiata pentru ca de fapt nu a existat . Va doresc o zi frumoasa !

crisa levitchi spunea...

"Disputa " chiar nu a existat. :) Imi pare bine sa va cunosc - pe aceasta cale. Personal - cind am avut ceva de spus, cind nu mi-a convenit ceva, am spus si am propus si voi face asta si in continuare.