sâmbătă, 4 iulie 2015

De la "Psihologia poporului roman" la "Radiografierea psihologiei romanesti" sau implozia domeniului psihologic

Doua initiative recente ale profesorului Daniel David de la Universitatea Babes Bolyai din Cluj au reusit performanta de a provoca rumoare atat in societate cat si in domeniul psihologic. Prima este o cercetare intitulata „Psihologia poporului roman” si prezentata intr-un articol encomiastic aparut pe Hotnews *),  a doua este un articol surpriza  aparut pe Contributors.ro despre situatia psihologiei romanesti : „ Sa bata clopotele pentru psihologia romaneasca …!” **).
Articolul despre „bataile de clopot” pentru psihologia romaneasca dezamageste total prin maniera in care abordeaza problematica unui domeniu cu o situatie incerta si inainte , si dupa 1989. In acest caz , autorul reuseste performanta de a eluda responsabilitatea sociala a domeniului si a reprezentantilor lui prin cateva propozitii impersonale care ascund sub pres intregul ei trecut validand astfel performantele unui domeniu compromis cel putin inainte de 1989 , dar care isi recunoaste numai pacatul izolationismului :

„ Iniţial (s.n.) psihologiei i s-a cerut să devină o ştiinţă ideologică care să contribuie la formarea omului nou, omul comunist. În consecinţă, ancorarea internaţională s-a pierdut, psihologia devenind o ştiinţă locală, cu standarde şi personalităţi validate de partid, nu de comunitatea internaţională. Apoi, psihologia a fost interzisă ca instituţie de sine stătătoare : în 1977 s-au desfiinţat catedrele de specialitate din universităţi, iar din 1982 institutul de specialitate din Academia Română.”
„ Atât catedrele cât şi institutul s-au reînfiinţat după revoluţia anticomunistă din 1989. Dar mentalitatea localizaţionistă (s.n.)din perioada comunistă a persistat în cea mai mare parte a ştiinţei psihologice româneşti .”

Ceea ce omite cu buna stiinta autorul care discuta in acest caz numai despre institutii, este exact esentialul , respectiv destinul profesiei si al practicantilor ei atat inainte de 1990 , cat si dupa aceea. Este adevarat, in anul universitar 1977-1978 profesia de psiholog a fost radiata din nomenclatorul oficial al profesiilor , dar dincolo de drama institutiilor deplansa de autor  exista si o drama a unor intregi generatii.

Partea cea mai interesanta este ca exact acele personalitati  care nu au luat atitudine in acei ani, abandonand domeniul in bratele regimului si frangand astfel destinul social al unor generatii  , conduc si acum aceasta nefericita breasla.
In sfarsit, autorul omite in mod inexplicabil faptul ca psihologia nu si-a clarificat  pana in prezent nici raporturile cu trecutul si represiunea comunista , nici statutul , nici misiunea sociala in conditiile actuale.
Nici dupa 25 de ani nu se cunoaste aproape nimic despre numarul si activitatea psihologilor care au lucrat in Securitate si nici despre eventuala disidenta a altora . Traumele sociale si psihologice produse de activitatea Securitatii, sinistrul  Experiment Pitesti, Revolutia, mineriadele, controlul social , presiunile politice , administrative si psihologice nu au fost considerate subiecte demne de atentia psihologiei .
Mai mult decat atat, in egala masura autorul omite sa mentioneze confiscarea domeniului psihologic de catre instante straine domeniului si deturnarea sensului profesiei de psiholog.
Prin modul subversiv in care a fost infiintat Colegiul Psihologilor din Romania , psihologia a devenit astfel un domeniu captiv reglementat de norme specifice mai degraba institutiilor de stat si institutiilor militare decat celor civile, iar psihologii au devenit prizonierii de constiinta ai propriului domeniu :

S-a înfiinţat Colegiul Psihologilor ! ( cf. Addenda de mai jos )
Istoria conspirativa a psihologiei si controlul psihosocial in postcomunism 
Psihologia romaneasca intre Lege si Ordine, victorie a la Phyrus 
Frontul Psihologic National
          Ce vraji mai fac psihologii romani
   

Totul a inceput cu o initiativa universitara civila ( dar care nu avea de fapt nici o legatura cu societatea civila) , initiativa bizara care sub pretextul „ salvarii profesiei de psiholog ” a amestecat in mod nepermis domeniul civil cu cel militar dand chipurile o sansa civililor de a intra in domeniul militar mai exact sub controlul lui prin infiintarea unui master de Psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale si prin aparitia unei specializari in acest domeniu :

„ Credem ca nu este lipsit de interes faptul ca pentru prima data in Romania conducerea Facultatii de Psihologie si stiintele Educatiei din Universitatea Bucuresti, cu sprijinul neconditionat al regretatului profesor universitar doctor Mielu Zlate – seful catedrei de psihologie (s.n.), a decis infiintarea unui master de Psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale ( s.n.) ca forma academica de pregatire unitara a specialistilor din aceste institutii.”
http://www.escoala.ro/psihologie/master_psihologie_aplicata_in_domeniul_securitatii_nationale.html

Rezultatul este  o schimbare fundamentala a obiectului si statutului unei discipline civile si umaniste prin invazia unor structuri structuri straine domeniului ilustrata cel mai bine prin urmatorul "workshop tematic"  :

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea din Bucureşti organizează sâmbătă, 17 martie 2012, workshop-ul tematic –Evaluarea psihologică pentru permisul de port-armă: prevederi legale, cerinţe metodologice şi promovarea de bune practici!
(http://www.universulromanesc.com/ginta/threads/1904-Facultatea-de-Psihologie-Bucuresti-Permisul-de-port-arma-!)

Cat de grav a fost acest lucru si ce consecinte a avut il recunosc chiar psihologii militari , dar dupa 11 ani de la infiintarea Colegiului Psihologilor din Romania :

„Psihologul criminalist este de părere că „urgent trebuie retrasă competența de a da aviz psihologic tuturor acelor psihologi care nu sunt sau nu au fost specialiști în unități militare!”. Profesorul Butoi, care o viață a făcut expertiză în cadrul Ministerului de Interne, spune: „Nu poți să dai avize psihologice pentru arme și muniții, substanțe toxice, stupefiante etc, atunci când tu, ca specialist, ai tras doar cu pistoale cu apă! Credeți că știe orice psiholog ce sunt incidentele de tragere și cum se soluționează ele?! Dacă avizul psihologic este relativ, orientativ, cu atât mai mult trebuie să-l dea exclusiv psihologii care mai știu câte ceva din jocul cu moartea, nu psihologii de catifea la care m-am referit anterior”
http://www.evz.ro/a-trebuit-sa-fie-executat-un-om-in-poligon-ca-sa-descoperim-o-anomalie-legea-care-ti-pune-arma-in-mana-cu-buletinul.html

Aceasta intiativa bizara si unica in Uniunea Europeana prin care au fost amestecati civilii cu militarii a fost sustinuta de catre mediul universitar care in mod inexplicabil are tendinta sa apere interese care contravin principiului autonomiei universitare si in acelasi timp contravin deontologiei profesionale a domeniului :

„In numele apararii intereselor psihologilor si prin instituirea sistemului Comisiilor si autorizatiilor care prevaleaza asupra diplomei , Colegiul Psihologilor incalca de fapt principiul autoritatii si autonomiei universitare . In tarile cu traditie , singurul for abilitat pentru formarea psihologilor este Universitatea ( respectiv facultatea de psihologie ) iar dreptul de a profesa trebuie sa fie conferit de catre diploma de psiholog cum este normal si nu de o autorizatie de “protectia muncii”,etc ( “ Ce inseamna de fapt protectia muncii ?! “ intreba la intrunirea din aprilie a Colegiului Psihologilor un profesor de psihologie organizationala de la Cluj ) deoarece astfel se deschide poarta pseudo-echivalarilor .”
http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/istoria%20conspirativa%20de%20SS.htm

Rezultatul a fost aparitia legii 213 respectiv infiintarea Colegiului Psihologilor din Romania (CPR) despre care autorul afirma ca a avut sustinerea si colaborarea mediului universitar :

„CPR a reuşit să se impună (s.n.) şi să organizeze(s.n.) această profesie având, în mod natural şi normal, susţinerea şi colaborarea(s.n.)  mediului universitar (de unde a şi pornit).”
https://danieldavidubb.wordpress.com/2014/04/08/o-scurta-nota-asupra-dezbaterilor-recente-din-cadrul-colegiului-psihologilor-din-romania/

Ceea ce omite sa mentioneze profesorul Daniel David este ca in acest caz ,  respectiv legea 213 , vorbim de o lege organica foarte greu de schimbat , practic imposibil in configuratia actuala a Parlamentului . Totusi, in spiritul onestitatii universitare , profesorul Daniel David recunoaste cu fair-play implicarea sa in acest demers  care a afectat si credibilitatea domeniului psihologic si interesele practicantilor profesiei :

„ Nu mai sunt implicat în conducerea CPR, retrăgându-mă în 2012 din orice funcţie (s.n.), din cauza altor angajamente internaţionale . Ca unul care am fost însă implicat în această construcţie de la începuturi (spre exemplu, contribuind major la Hotărârea de Guvern), asumându-mi şi bunele şi relele ei cu credinţa că partea bună a fost, totuşi, dominantă, încă îmi pasă şi astfel îmi exprim o serie de gânduri faţă de viitor, în speranţa că ele vor contribui la un demers raţional şi util, susţinut de toată comunitatea psihologilor.”
https://danieldavidubb.wordpress.com/2014/04/08/o-scurta-nota-asupra-dezbaterilor-recente-din-cadrul-colegiului-psihologilor-din-romania/

Problema este ca in acest caz interesele aparate cu ajutorul acestei legi trec cu mult dincolo de aula universitatilor avand consecinte directe in spatiul social. De aceea,  a existat si o reactie civica de opozitie la aparitia acestei legi despre care autorul articolului nu pare sa aiba cunostinta ***)
Mai mult decat atat, autorul afirma ca a initiat un demers pentru normalizarea psihologiei romanesti dar care in mod surprinzator se rezuma doar la „ a propune spre adoptare autoritatii din domeniu” (sic!) criteriile si indicatorii normali din orice tara moderna :

„ am reuşit să propun ( in postura de vice presedinte in cercetare si de vicepresedinte in promovarea academica –s.n.) spre adoptare autorităţii din domeniu de atunci (s.n.) intrarea în normalitate a psihologiei, prin ancorarea în criteriile şi indicatorii normali din orice ţară modernă.”

Altfel spus, dupa 25 de ani de la Revolutie si dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana , autorul crede ca poate rezolva problema normalizarii psihologiei romanesti printr-un demers administrativ si birocratic tipic altor vremuri prin care, ca altadata la partid , cere aprobarea si sprijinul ministrilor in exercitiu ca sa aplice „criteriile şi indicatorii normali” din propriul domeniu .
Cu toate aceste demersuri sustinute constant pe parcursul a 25 de ani , psihologia romaneasca traverseaza aceeasi stare de criza continua iar diagnosticul pus de autor starii de fapt din domeniu este tot de tip institutional si impersonal :

„ In concluzie, prin politicile academice(s.n.)  centralizate şi locale ( deci reformarea unui domeniu profesional se face prin politici academice centralizate si locale – s.n. ) am ratat şansa normalizării psihologiei ( deci cine trebuie sa faca normalizarea psihologiei si cum ? – s.n. ) pentru cel puţin încă o generaţie (+20 de ani) şi am redus contribuţia acesteia la ştiinţa românească şi astfel la competitivitatea ţării.
Practic am „omorât” ( cine ?!- s.n. ) psihologia – în forma ei modernă – din nou, tocmai când o generaţie nouă începuse să fie interesată de normalizarea acesteia. Comuniştii au „omorât-o”, desfiinţând-o; noi am „omorât-o”, „desfigurând-o”! Nici nu ştiu ce este mai rău…”Cred că Goangă, Gruber, Motru, Mărgineanu, etc. nu ar fi foarte mândri de noi. Să bată clopotele!”

Rezultatul final  a fost unul absolut previzibil :

„ Considerând numărul psihologilor din mediul academic din ţară, coroborat cu datele prezente de Dobrean şi Matu (2015), se poate observa rapid că nici măcar 5% dintre psihologii români nu au vizibilitate internaţională şi sub 1% au impact internaţional.”

In alti termeni , dupa infiintarea Colegiul Psihologilor din Romania care este o consecinta a demersurilor „initiate si sustinute de catre mediul universitar" ,  si in urma normalizarii psihologiei „prin ancorarea în criteriile şi indicatorii normali din orice ţară modernă ” respectiv cu sprijinul autorităţii din domeniu , a rezultat un colaps al domeniului psihologic care echivaleaza cu o demisie profesionala si morala a initiatorilor acestor demersuri.
Pe de alta parte, interesul autorului pentru "destinul psihologiei romanesti si reformarea domeniului" a fost unul constant si dateaza de mai multa vreme.
Inca din 2006 cand Colegiului Psihologilor din Romania a propus cu entuziasm examinarea psihologica a tuturor profesorilor din tara ( unii reprezentantii CPR au declarat incantati ca urmeaza la rand medicii, magistratii, etc .,etc., ), in cadrul International Institute for Advanced Study of Psychoterapy and Applied Mental Health de la Cluj a fost elaborat un chestionar special de 9 pagini utilizat exact in acest scop (Un test pentru orice persoana cu gandire democrata ).
Aceasta initiativa triumfalista adoptata cu entuziasm de catre decidentii domeniului psihologic de la noi a fost insa drastic amendata cu mai multi ani in urma ( e drept, dar fara nici un efect asupra campaniei declansate atunci  la nivel de tara in stilul campaniilor agricole de altadata ) de catre un psihoterapeut european  :

“O asemenea masura pune mari probleme deontologice, metodologice, tehnice si nu la urma urmei, chiar politice”; “…ma ingrozesc la ideea ca psihologii vor trece acum cu patos la “vinatoare” de personalitati schizoide, de perversi potentiali si neurotici obsedati, cu sagetile unor chestionare fragile si nevalidate pe populatia pe care doresc s-o testeze. “; “Se depreciaza concomitent si perceptia sociala a psihologului, devenit astfel un fel de “justitiar”; si, in loc sa creasca accesibilitatea populatiei la consultatia psihologica si increderea in psiholog, se va obtine exact contrariul“. “Daca eu povestesc asta aici, voi fi intrebat daca nu cumva in Romania s-a instalat o noua dictatura. Orice aluzie depreciativa la sanatatea psihica a cuiva este interzisa constitutional, iar ierarhizarile de nivel mintal in sustinerea unor masuri sociale sint considerate elemente clare de rasism.”
Dan Gogleaza
psihoterapeut,
Leverkusen, Germania
http://www.observatorcultural.ro/index.html/Testarea-psihologica-a-profesorilor-este-anticonstitutionala.-Interviu-cu-dr.-Dan-GOGLEAZA*articleID_9599-articles_details.html?&articleID=9599&printPage=1&setWindowName=shEAPopUpWnd

Dar avalansa revizionista si reformista nu s-a oprit aici . Profesorul Daniel David a ridicat-o recent  la cele mai inalte  cote reactualizand o tema de cercetare  propusa  acum 100 de ani  de catre Constantin Radulescu Motru respectiv :  „ Psihologia poporului roman”.
Metodologia de cercetare folosita in acest caz este o mixtura pitoreasca de tehnici psihologice, sociologice si statistice la fel de incerta si de ambigua ca si profilul obtinut in final :

"...pentru a intelege corect profilul psihologic al romanilor, am analizat toate studiile de specialitate publicate pana in ianuarie 2015 pe aceasta tema si am demarat o serie de studii proprii. Totalul subiectilor care au intrat in studiile analizate/derulate de noi depaseste 50.000 de romani, din diverse zone ale tarii, cu varste de la 2 ani la +80 (multe analize fiind pe esantioane reprezentative national)"
https://danieldavidubb.wordpress.com/2015/03/25/despre-psihologia-romanilor-avanpremiera-ii-a-lucrarii- psihologia-poporului-roman-de-daniel-david/

Scopul acestei cercetari desuete si gratuite devine evident prin modul in care trebuie sa fie utilizate datele obtinute :

"...profilul psihologic al romanilor este unul statistic, care nu poate fi aplicat la un individ, ci poate fi utilizat in situatii in care se doreste a se face politici publice (s.n.) si proiecte relevante pentru tara si/sau grupuri mari" (s.n.).
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19787285-psihologia-poporului-roman-concluziile-unei-cercetari-facute-data-100-ani-cum-suntem-cum-credem-suntem-cum-vrem-fim.htm?cfnl=

In acest caz autorul tine mortis sa reinnoade nu atat traditiile universitare in domeniu , cat celebra traditie a studiilor de psihologia maselor predate altadata la celebrele  Academia „Stefan Gheorghiu ”, CEPECA,  Baneasa, Branesti ,etc. care transformasera sociologia si psihologia in mijloace de control psihosocial.
Rezultatul este acela ca cercetarea nu face decat sa confere o aura stiintifica unor tautologii , clisee si stereotipuri intrate de multa vreme in folclorul curent dar care nu exprima decat traumele generate de un penitenciar social in care tradarea aproapelui si santajul devenisera  reguli  de sistem, iar controlul sistemului  asupra comportamentului si gandirii oamenilor atinsese dimensiuni de cosmar mergand pana la limitele rezistentei biologice si psihologice si anihiland orice tentativa de comuniune si solidaritate sociala sau de grup .
 Pe de alta parte, este de neinteles postularea gratuita de catre autor a  ”ipocriziei” romanilor care ar cauta puterea sociala dar „sub masca modestiei si sacrificiului pentru altii” , respectiv  denaturarea cinica a sistemului de valori morale al romanilor practicata de autor prin care calitatile morale devin de fapt defecte :  

„ Trasatura esentiala a romanilor este neincrederea in oameni (s.n.) . Preocuparea pentru binele altora nu depaseste zona familiei.
Si tot romanii cauta puterea sociala, "dar in mod ipocrit, conform unei culturi colectiviste in care nu da bine sa arati ca vrei sa iesi din rand, isi ascund aceasta dorinta sub masca modestiei si sacrificiului pentru altii ”.
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19787285-psihologia-poporului-roman-concluziile-unei-cercetari-facute-data-100-ani-cum-suntem-cum-credem-suntem-cum-vrem-fim.htm?cfnl=

Mai mult decat atat, profesorul Daniel David  nu este absolut deloc interesat sa afle cum si de ce a aparut aceasta postulata neincredere in oameni , ba chiar o atribuie …unei culturi „colectiviste” (?!), la fel cum decreteaza in mod la fel de categoric ( si conform unui curent de opinie puternic promovat in mass-media de la noi ) existenta la romani a unui nivelul scazut de autodeterminare si a unui spirit civic scazut :

„ O cultura colectivista este caracterizata de neincrederea in straini, neincredere care la romani, amplificata de un nivel scazut de autodeterminare si spirit civic, asa cum spuneam, s-a generalizat intr-o neincredere cronica, inclusiv asupra cunoscutilor.”

In acest caz autorul confunda  sentimentul de apartenenta la o comunitate si ideea de comunitate,  cu consecintele traumatice ale controlului social paranoic si ale supravegherii exercitate de catre Securitate , cu spiritul gregar si comportamentul de turma indus populatiei prin teroare , presiuni si dependente sociale pledand de fapt pentru teze anarhiste in care sustine  destructurarea totala a comunitatilor si a colectivitatilor ( deci si a ideii de solidaritate si unitate ! ), care ar trebuie  sa fie inlocuite cu indivizi autonomi asociati arbitrar :

„Eu cred că puţin, deoarece, ca esenţă (în profilul psihologic de adâncime), românii sunt integraţi în cultura europeană, doar că au fost opriţi în drumul lor de blocajele istoriei, ultimul fiind perioada comunistă ( dar despre acest blocaj si despre aceasta perioada nici un cuvant ! –s.n.) . Cât de repede se poate face tranziţia astfel încât profilul psihologic de adâncime să devină unul de suprafaţă? Depinde de cât de repede se pot coaliza indivizii-cetăţenii autonomi (s.n)  pentru a crea reţele sociale moderne care să înlocuiască ca influenţă comunitatea colectiviştilor (s.n.).”
https://danieldavidubb.wordpress.com/2015/03/25/despre-psihologia-romanilor-avanpremiera-ii-a-lucrarii-psihologia-poporului-roman-de-daniel-david/

Exact aceeasi viziune o intalnim si in domeniul sociologiei  unde directorii de constiinta ai momentului pledeaza pentru o aceeasi revolta impotriva ideii de comunitate pledand pentru  „starile de spirit si energiile de masa ” (Vintila Mihailescu – O revolta morala ).
Realitatea trista este ca impunerea si organizarea profesiei de catre Colegiul Psihologilor din Romania cu ajutorul legii 213 si " avand in mod natural  sustinerea si colaborarea mediului universitar de unde a si pornit", a  reusit sa compromita si sa afecteze domeniul  , profesia si prestigiul practicantilor in timp ce prestatia si comportamentul reprezentatilor ei oficiali a decazut la nivelul divertismentului social  ( Cuibuşor de nebunii la Colegiul Psihologilor ; Suprarealismul Colegiului Psihologilor din Romania ) .
O simpla comparatie intre organizarea domeniului psihologic in Marea Britanie si in Romania arata adevarata natura a acestei confiscari (The British Psychological Society versus Colegiul Psihologilor din Romania. Doua sisteme, doua mentalitati).

Aceasta declarata "impunere si organizare" nu este nimic altceva decat o confiscare cu ajutorul legii  a unui domeniu si a unei profesii si subordonarea lor unor structuri si interese de alt ordin in timp ce Colegiul Psihologilor din Romania ( nu "Colegiul Psihologilor Romani " ) si reprezentantii lui se comporta ca si cand ar trai in alta tara.
Framantarile din domeniu, scandalurile care nu se mai termina si avalansa de petitii ale psihologilor
("NU VREM Dispozitia 1 2012 - evidenta profesionala a psihologilor cu drept de libera practica",etc.)  , ilustreaza faptul ca acesti reprezentanti  sunt orbi , surzi si muti nu numai la toate tragediile suportate de romani timp de 75 de ani , ci si la drama unei profesii mutilate si a practicantilor ei onesti umiliti profesional si social si deposedati din interese obscure de atributele unei profesii liberale.
Dupa estimarile oficiale exista peste 28.000 de psihologi autorizati de catre Colegiul Psihologilor din Romania ( Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica ), dar dupa estimari neoficiale numarul total de psihologi ( cu sau fara drept de practica, dar cu diploma  ) ar fi de aproximativ 60.000 (Invazia psihologilor ) ceea ce echivaleaza cu conditionarea dreptului de practica al unei profesii liberale si inexistenta unui cadru concurential :


Parlamentul pregateste spargerea castelor ; 
Propuneri pentru mai buna şi corecta reglementare a profesiilor reglementate, aşa-numitele profesii liberale )

Pe scurt , dupa 25 de ani din viata tuturor ( nici nu mai vorbim despre ceea ce a fost mai inainte )  chiar dupa declaratiile reprezentatilor ei autorizati cum este  profesorul Daniel David si  in contratimp cu epoca, societatea si asteptarile cetatenilor,  psihologia si psihologii s-au miscat in cerc si au batut  pasul pe loc intr-un domeniu confiscat prin mijloace birocratice si  ( Figura 1 )  .










































Dincolo de umbrela unei legi de organizare care nu poate oferi si o imunitate morala initiatorilor sai  , raman
framantarile dintr-un domeniu unde suprareglementarea a denaturat sensul acestei profesii care dintr-o profesie  liberala si autonoma a devenit una subordonata unor comandamente birocratice  si financiare:

" ...conditioneaza si limiteaza dreptul de exercitare al profesiei ( ” este o lege care descrie si bate in cuie o profesie ” ) si aduce practicantii domeniului din nou in situatii de dependenta fata de autoritati birocratice si administrative. Ratiunea de a fi a Colegiului nu este foarte clara. Psihologii depind total de Colegiul pe care trebuie sa-l sustina financiar fie ca membrii ai Asociatiei Psihologilor fie ca membrii ai Colegiului Psihologilor dar acesta nu are fata de psihologi nici o responsabilitate. Potrivit legii in discutie, el doar ”ocroteste” ( dar nu garanteaza ) drepturile acestora, in schimb isi asuma rolul discretionar de a le ”reprezenta” interesele si de a le controla in mod ”altruist” veniturile. Sub umbrela legii se instituie un mecanism al dependentei totale a psihologilor fata de Colegiu prin obtinerea a n+1 autorizatii si reautorizarea periodica a tuturor psihologilor. Ca atare, avem o ”organizatie profesionala nonguvernamentala” dar care ”da ordine Ministerului Educatiei si Cercetarii, are drept de folosire a timbrului sec si foloseste prin lege sedii obtinute de la Regia Protocolului de Stat! Aceasta ”organizatie profesionala nonguvernamentala” devine in realitate o afacere privata de tip ”perpetuum mobile”, in care clientela alcatuita numai din psihologi este garantata, identificata, numarata si programata constant si periodic cu ajutorul legii pe toate segmentele de varsta si pe toate specializarile.
In esenta, litera si spiritul acestei legi prin mentalitatea care sta la baza ei (cf. legea ca atare, normele metodologice de aplicare si precizarile juridice de pe site-ul www.copsi.ro) ne întorc, în mod surprinzator, la forme de organizare de tip birocratic-comunist, in care, sub umbrela unei legi conceputa in maniera autoritara, libertatea de actiune si de constiinta a psihologului este restransa pana la depersonalizare , încalcînd atât legile concurentei, statutul unei profesii liberale cât si principiile legislative prevazute de drepturile omului si de Uniunea Europeana".
http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=42

In ultima instanta, articolul profesorului Daniel David despre situatia psihologiei romanesti nu reprezinta nimic altceva decat recunoasterea oficiala a unei infrangeri, respectiv a esecului institutional , profesional si social al unui amplu demers birocratic care a "reorganizat" domeniul  dar prin reinstaurarea cenzurii , psihologii romani devenind prizonierii de constiinta ai unor instante practic straine domeniului : 


DISPOZIŢIEprivind unele măsuri pentru respectarea cadrului legal de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică 

CENZURA PSIHOLOGICA IN ROMANIA ANULUI 2007 ?!

Scopurile reale ale acestui demers au fost recunoscute oficial chiar de catre institutia care il coordoneaza :

« Presedintele ales al Colegiului Psihologilor din Romania, prof. univ. dr. Nicolae Mitrofan, a solicitat Conventiei acordul ca, pana cand se va intruni noul Consiliu Director al Colegiului, ori de cate ori este nevoie (s.n.) , conducerea operativa ( interesanta sintagma - s.n.) a acestuia sa se intruneasca – conform articolului 40 din Legea 213/2004 – in vederea pregatirii si trimiterii la timp la Parlament a documentelor care vor sta la baza emiterii hotararii de guvern, precum si pentru stabilirea structurii de personal,(s.n.) sursei ( s.n. ) si circulatiei fondului financiar (s.n.) necesare functionarii Colegiului. Pentru desfasurarea optima a activitatii, s-a mai propus contractarea unei firme care sa realizeze un studiu specific de fezabilitate financiara ( ?!- foarte interesant , parca era vorba de o organizatie profesionala si nu de o firma privata … – s.n.). Toate aceste propuneri au fost aprobate prin votul participantilor. ( s.n.). »
http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=665

In realitate , acest demers birocratic care a reusit  sa confiste prin practici de concurenta neloiala domeniul si profesia si sa aduca  practicantii ei in stare de dependenta complexa fata de autoritati  administrative , echivaleaza cu demisia deontologica si morala a initiatorilor lui , iar intreaga raspundere pentru acest demers catastrofal prin rezultate revine decidentilor si institutiei care si-a asumat public  "organizarea profesiei" in acest mod incalificabil.
In acest context este interesant de mentionat ca  International Anti-Corruption Academy (Laxenburg, Austria ) are preocupari inclusiv in domeniul psihologic, iar prin Departamentul de Consiliere  a cautat experti anti-coruptie in acest domeniu  inclusiv din Romania , deci este foarte probabil ca situatia din psihologia romaneasca sa fie cunoscuta si la acel nivel.
Pana atunci, Colegiul Psihologilor din Romania ( si psihologia romaneasca in general ) se afla de 25 de ani exact in postura elefantului care crescand dincolo de limitele propriei naturi este condamnat la prabusire prin propria greutate. Altfel spus, cei care au vrut totul,  au castigat totul, dar au ramas singuri in arena , finalul implacabil fiind acela ca transformand psihologia , din interese obscure,   intr-o "multime a tuturor multimilor" conform paradoxului lui Bertrand Russell,   au ajuns manu propria in celebrul paradox al barbierului  : vrand sa barbiereasca pe toata lumea, au ajuns sa se barbiereasca singuri in cea mai buna ( pentru ei ) dintre lumile posibile.
In acelasi timp, initiatorii acestui straniu demers de tip science-fiction au castigat victoria asupra prezentului dar "aruncand in strada cheia", respectiv cu pretul dinamitarii propriului viitor fiind obligati sa asiste neputinciosi la implozia domeniului si la propria decadere devenita publica. Cu sau fara asistenta , si dupa principiul scopul scuza mijloacele si urma scapa turma  , spectacolul cinic va continua pana la destructurarea totala a domeniului ca o conditie obligatorie a renasterii lui .Gaudeamus igitur.



Note

*) Raluca Pantazi - Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19787285-psihologia-poporului-roman-concluziile-unei-cercetari-facute-data-100-ani-cum-suntem-cum-credem-suntem-cum-vrem-fim.htm?cfnl=


**) Daniel David - Să bată clopotele pentru psihologia românească…!
http://www.contributors.ro/cultura/sa-bata-clopotele-pentru-psihologia-romaneasca%E2%80%A6/


***) Apel pentru modificarea legii 213/2004 (
http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=42)


****) S-a înfiinţat Colegiul Psihologilor! ( http://www.amosnews.ro/arhiva/s-infiintat-colegiul-psihologilor-09-10-200)

*****) Dan Gogleaza - Testarea psihologica a profesorilor este anticonstitutionala (http://www.observatorcultural.ro/index.html/Testarea-psihologica-a-profesorilor-este-anticonstitutionala.-Interviu-cu-dr.-Dan-GOGLEAZA*articleID_9599-articles_details.html?&articleID=9599&printPage=1&setWindowName=shEAPopUpWnd )





Addenda

Stirea despre infiintarea CPR nu mai este disponibila acum pe arhiva site-ului  Amos News dar in forma initiala arata astfel :

S-a înfiinţat Colegiul Psihologilor!

Sâmbătă, 10/09/2004 - 14:45
Ieri a avut loc Adunarea de Constituire a Colegiului interimar al Psihologilor din Romania. 'Colegiul va fi cel care va coordona intreaga activitate a psihologilor. Este similar Colegiului Medicilor. Peste 6 luni, cand se va constitui propriu-zis Colegiul Psihologilor, el va
elibera atestate de libera practica in toate domeniile psihologiei:
clinica, medicala, psihoterapie, transporturi, servicii, psihologia
educationala si altele', spune Constantin Edmond Cracsner, membru in
Consiliul Director al Asociatiei Psihologilor din Romania(APR).
La eveniment au participat aproximativ 600 de psihologi. Evenimentul a
inceput cu o ora si jumatate intarziere si a fost organizat intr-o
semi-clandestinitate de catre Asociatia Psihologilor din Romania (APR),
la eveniment fiind invitati doar membrii APR, adica aproape 1000 din cei
peste 10.000 de psihologi din Romania.
Irina de Hillerin, psiholog, a participant la eveniment desi nu este inca
membru al APR. Spune ca a venit la intalnire pentru ca simte nevoia de
a-i cunoaste pe ceilalti psihologi. 'As vrea sa stiu ce perspective are
psihologia. Cred ca e mult de munca in tara asta pentru psihologi'. A
aflat de intalnire din Buletinul de Stiri al Psihologiei Azi, singura
organizatie care a promovat evenimentul.
Presedinte al Colegiului Psihologilor (Interimar) a fost ales prof. dr.
Nicolae Mitrofan, pre;edintele APR. Au fost alese si comitetele de
initiativa pentru comisiile Colegiului:
- Comisia de Psihologie Clinica si Psihoterapie
- Comisia de psihologia muncii, transporturilor si serviciilor
- Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta
nationala
- Comisia metodologica
- Comisia de psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala
- Comisia de deontologie si disciplina
Comisiile alese nu au atributii de atestare a psihologilor. Membrii
interimari ai acestor Comisii trebuie sa realizeze regulamentele de
functionare ale Comisiilor, iar in termen de 6 luni, conform Statutului
Psihologului, recent aprobat, se va organiza prima Conventie Nationala a
tuturor psihologilor, unde se vor alege consiliul director si membrii
Comisiilor, cu un mandat de 4 ani.
Colegiul va avea centre teritoriale, care vor raspunde de psihologii din
judetele invecinate. Pentru a se infiinta un centru teritorial trebuie
sa existe cel putin 50 de psihologi in acel judet, inscrisi in Colegiu.
'Colegiul va urmari respectarea standardelor stiintifice de catre toti
psihologii. Asa zisii psihologi, pe care ii gasim in ziare uneori prin
diverse rubrici de astrologie vor fi de acum inainte testati pentru a li
se verifica cunostintele de psihologie' spune Filaret Santion, profesor
de psihologie in Constanta.
Vor exista 11 centre teritoriale ale Colegiului psihologilor, grupate pe
judete astfel (primul judet este cel unde va functiona Centrul):
1. Bacau, Vrancea, Galati, Vaslui
2. Bihor, Maramures, Satu Mare
3. Brasov, Covasna, Harghita
4. Bucuresti, Ilfov, Giurgiu, Teleorman
5. Cluj, Alba, Bistrita Nasaud, Mures, Salaj
6. Constanta, Braila, Ialomita, Tulcea, Calarasi
7. Iasi, Botosani, Neamt, Suceava
8. Sibiu, Hunedoara, Gorj
9. Timis, Arad, Caras-Severin, Mehedinti
10. Olt, Arges, Dolj, Valcea
11. Prahova, Buzau, Dambovita
domeniu: 
categorie: 
Fapt divers

Sursa : http://www.amosnews.ro/arhiva/s-infiintat-colegiul-psihologilor-09-10-200

Stirea a fost stearsa  pe 29.06.2015 exact dupa ce am postat-o )

2 comentarii:

Maria spunea...

Frumoase cuvinte si articole.

Sergiu Simion spunea...

Multumesc pentru apreciere. Este totusi foarte straniu ca psihologia romaneasca sa ajunga in aceasta fundatura exact cu ajutorul celor care o conduc , iar psihologii romani sa ajunga in situatia absurda de a nu-si putea exercita dreptul la libera exprimare si de a fi obligati sa finanteze o megastructura aberanta care a blocat evolutia domeniului, le calca in picioare drepturile si ii tine practic prizonieri atat in spatiul real cat si in spatiul virtual.