PSIHOLOGIA PSIHOLOGILOR

Conferinta Nationala de Psihologie 2010

2012-01-12T01:52:00.000-08:00

Conferinta Nationala de Psihologie 2010

Şi a fost şi Conferinţa Naţională de Psihologie din 2010 ....

În perioada 23 – 26 septembrie 2010 s-a desfăşurat la Iaşi cea de-a V-a ediţie a Conferinţei Naţionale de Psihologie. Organizatorii conferinţei au fost:

- Asociaţia Psihologilor din România

- Universitatea "AL I Cuza" - Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

- Asociaţia Română de Hipnoză Clinică, Relaxare şi Terapie Ericksoniană

- Asociaţia "Societatea pentru Psihologie"

- Colegiul Psihologilor din România

Au fost aproximativ 400 participanţi.

Prima observaţie – dacă organizatorii sunt cei enumeraţi, de ce banii pentru taxa de participare se plăteau în contul SC B2B Agency SRL ??? S-a externalizat şi organizarea conferinţei ?

1. Uvertura

Cîteva cuvinte despre partea de pregătire a conferinţei:

- Deci, avem un site "de fiţe" ( www.cnpsi.ro ) facut în flash … ca aşa e la modă. Numai ca moda asta dăuneaza grav dorinţei de informare. Era preferabil un site simplu cu pagini clare, dar mă rog ... de gustibus non discutandum ...

- Site-ul a fost jalnic, şi prin faptul că find prost făcut, odată ajus într-un punct nu mergea funcţia BACK, drept urmare trebuia să o iei de la început. Deştepţi aia de l-au facut … numai nu le bubuie mintea de atîta inteligenţă şi fiţe.

- Informatiile necesare … aveau mari lipsuri. Am tot asteptat pe site să văd ce fac dacă vreau să particip ca simplu audient. Bineînţeles că această informaţie era clasificată ca Strict Secret probabil; oricum nu se putea obţine de pe site. Ca să reuşesc totuşi să aflu, am trimis 2 mailuri ... abia la al 2-lea am primit răspuns ... pe un ton ultimativ (răspunsul a fost vineri) că pînă luni (13 septembrie) la ora 11 trebuie să trimit confirmarea plăţii celor … atentie … fix 94 de euro ...

- După cum spuneam mai sus informaţiile despre cum să te înscrii ca audient lipseau cu desăvîrşire - asta în condiţiile în care audienţii reprezintă cam 60 - 70 % din participanţii la o conferinţă (estimarea îmi aparţine). În acelaşi timp pe site existau informaţii detaliate despre "însoţitori". Adică dacă vrei să participi ca "însoţitor" ai toate informatiile necesare, dar audienţii trebuie să mai caute. Bună treabă ...

- Am platit deci suma, am trimis mailul de confirmare, dar bineinteles nu am primit nici un răspuns, şi nici pe site nu a apărut vreo listă cu cei înscrişi.

- În program era trecut şi un Banchet, vineri 24 septembrie, ora 20.00, cu menţiunea "Banchet (consultati oferta pentru banchet)". Din pacate, "oferta" de pe site pentru cei doritori să participe, era: "Banchet. *** informatii disponibile în curînd". "În curînd" a fost chiar nedeterminat, pentru că informaţiile nu au apărut acolo nici după încheierea conferinţei ...

Aşa încît, cel puţin partea asta, de pre-organizare, a fost aşa ... cam de nota 4 …

2. Conferinţa - Categoria „Aşa nu …”

- culoarea dominantă, atît la site cît şi la afişe, sacoşă şi ce mai e pe acolo, a fost negru. O puteţi vedea încă pe site ... www.cnpsi.ro ... N-am înţeles prea bine de ce s-a ales culoarea asta .... probabil că e vorba de doliul după înmormîntarea psihologiei româneşti ... a lipsit însă lumînarea, colacul şi coliva ... poate pentru că e criză …

- despre Banchet nu s-a ştiut nimic, dat fiind că pe site nu a existat nici o informatie, în afară de faptul că există şi aşa ceva. În final, dacă întrebai, te puteai înscrie pe loc contra sumei de … 150 ron … cam mult zicem noi pentru o masă şi cîteva cuvîntări … drept urmare am sărit peste etapa asta, aşa cum au făcut şi marea majoritate a participanţilor ...

- cea mai tare fază a fost că în locul obişnuitei genţi care se dă actualmente pe la conferinţe, toată lumea a primit o sacoşă. Una din pînză, NEAGRĂ, cu emblema conferinţei, cu mînere lungi, drept urmare mai dificil de ţinut în mînă în timp ce mergi, singura soluţie fiind să o pui pe umăr. Oricum partea pozitivă e că se poate folosi să mai faci şi piaţa, pare destul de rezistentă … că în rest arată oribil. A … şi dacă o întorci cu partea imprimată spre tine, poţi merge cu ea şi la înmormîntări … e în ton şi încape ceva pomană în ea…

Am înţeles că ideea a plecat de la cineva care ar fi fost nemulţumit de genţile care se dau în mod uzual, pentru că nu pot fi folosite în alte scopuri ... drept urmare s-a ales varianta de mai sus ca să fie utilă şi gospodinelor … mai mergi la conferinţă, mai faci ceva cumparaturi din piaţă, mai pui o carte de psihologie, mai vreo 2 kile de roşii ... adevărul e că sacoşa aia e o minune ... plus că fiind versiunea cu braţe lungi, special făcută să o porţi pe umăr ... deci poţi fi mîndră că leuşteanul şi prazul au ambalaj de ţinută. :D

Pîna una alta eu personal am schimbat sacoşa, folosind o gentuţă primită în 2009 la EuPsiRo, mult mai practică ... şi de ce nu mai elegantă. Că mai sunt şi unii care chiar ştiu să organizeze conferinţe şi mai au şi ceva creier. Adică cum dracu să mergi la costum şi cravată/îmbracată elegant şi cu sacoşa aia pe umăr. De altfel soluţii similare au găsit şi alţii, doar pe ici pe colo mai puteai vedea celebra sacoşă neagră ... o culoare foarte optimistă de altfel ... :D

- tot pe site, programul pentru prima şi ultima zi, nu prea a avut tangenţe cu ce s-a întîmplat de fapt, drept urmare cine şi-a făcut planuri dinainte le-a facut degeaba.

- toată lumea a primit o hartă a Iaşului cu cîteva repere turistice, dar normal ar fi fost ca pentru cei interesaţi organizatorii să pună la dispoziţie un ghid care să le arate puţin oraşul şi să le mai povestească cîte ceva.

- pentru o echipă care organizează anual cîte o conferinţă, au fost destule elemente de amatorism. Bănuim că se trage de la faptul că acea conferinţă anuală e organizată de ei pentru ei, aşa că s-au obişnuit să facă lucrurile prost. Asta în condiţiile în care se ştie de vreo 4 ani că în 2010 conferinţa naţională se organizează la Iaşi, conform programării făcute în 2006 la Cluj

- au lipsit traducerile la prezentările publice ale invitaţilor străini. E drept că acum engleza ar cam trebui să fie cunoscută de majoritatea, dar totuşi, sînt şi generaţii care nu prea au studiat limba asta, iar din alte puncte de vedere cred că aşa e corect. Sau mă rog … aşa se practică prin lumea bună

- Premiile care s-au dat au fost cam „subţirele” doar nişte pachete de cărţi. Ţinînd cont de anvergura manifestării mi s-a părut cam puţin. Asta dacă comparăm cu Eupsiro 2009 unde premiul 1 a fost un laptop, premiul 2 o cameră video, iar premiul 3 un aparat foto digital, cărţile rămînînd ca premii pentru menţiuni. Bănuim că e vorba la o adică de sponsori şi de cum se descurcă fiecare, dar părerea mea e că ar fi putut obţine ceva implicînd şi autorităţile locale, că doar nu se face conferinţa naţională de psihologie în fiecare zi. Oricum dincolo de valoarea premiilor, ce ne-a surprins negativ a fost lipsa premiilor pentru studenţi, pentru că, în premieră, a fost şi o secţiune de comunicări ştiinţifice pentru studenţi. Părerea mea e că acolo ar fi trebuit să meargă în primul rînd premiile ...

- După cum spuneam şi mai sus, deşi au avut o secţiune de comunicări, studenţii, nu au fost premiaţi. Au primit în schimb nişte diplome pe care CPR nu le ia în seamă. Dat fiind că nu se va publica un volum de comunicări, vor rămîne doar cu experienţa.

- Premiile s-au acordat pe secţiuni. Ciudat este că nu a fost prea clar modul în care s-a făcut evaluarea. Se pare că desemnarea a fost făcută de moderatorii secţiunilor. Avînd în vedere că aceeaşi secţiuni a avut loc pe intervale orare diferite, cu moderatori diferiţi, nu e prea am idee cum s-a făcut notarea …

- S-a remarcat absenţa conducerii Asociatiei Psihologilor din Transporturi, Munca si Servicii, fosta Asociatie a Psihologilor din Transporturi

- numele consacrate continuă să vină cu “cercetări” de bibliotecă ...

3. The Best Of …

Cea mai memorabilă situaţie a fost însă la una din secţiunile la care am participat.

În sală prezentaseră comunicări: Mihai Aniţei, Cornel Havârneanu, Zoltan Boghaty. După prezentări au început ceva discuţii, iar cîţiva psihologi care lucrează în siguranţa circulaţiei au prezentat un caz concret: un coleg de al lor, cu ani mulţi de experienţă, atît în domeniul clinic cît şi pe siguranţa circulaţiei, a examinat un şofer, care produse şi un accident. Respectiva persoană a fost examinată şi considerată inaptă. În urma rezultatului, şoferul respectiv a depus la Poliţie plîngere PENALĂ împotriva respectivului psiholog, iar acesta a fost chemat pentru audieri. Norocul lui a fost că şoţia fiind avocată au reuşit să rezolve situaţia.

Problema pe care psihologii respectivi au pus-o domnului Preşedinte al Colegiului Psihologilor, a fost – dacă nu ar fi cazul ca respectiva instituţie să înceapă nişte demersuri prin care astfel de situaţii să fie evitate pe viitor. Demersul este absolut normal, pînă la urmă trebuie ca şi psihologii să fie cumva protejaţi în astfel de cazuri.

Reacţia preşedintelui COPSI a fost însă de neuitat – după ce le-a spus într-o doară ceva de genul „lasă că ştim noi cum faceţi evaluări, că daţi avize cum vreţi”, la replica psihologilor că respectiva persoană are în spate ani de experienţă în domeniul clinic dar şi pe siguranţa circulaţiei, domnul Aniţei nu a mai spus nimic, apoi, după vreo 2-3 min s-a ridicat şi a parasit sala. Adică un fel de flit neaoş …

Unde, însă, a ramas domnul Havârneanu, care a început să dea exemple despre cum funcţionează psihologia în România: că se dau avize fără număr, că psihologul este la Bucureşti iar supervizorul lui la Satu Mare, că la comisie se trece pe pile, ca de fapt Colegiul în astfel de situaţii (precum cea de mai sus) nu are ce face, nu poate interveni, nici nu poate face modificări la legi etc, etc. Problema era ca domnul Hăvârneanu vorbea despre toate astea foarte senin, ca şi cum el era vre-un observator FIFA care n-are nici o treabă cu psihologia românească, ca şi cum nu ar fi membru chiar la … ia ghiciţi … Comisia de psihologia muncii, transporturilor si serviciilor. Ca să nu mai spunem că pînă la alegerile din 2009 a fost şi ceva vicepreşedinte la Comisia de etică şi deontologie…

Concluzia mea e că: „Viitor de aur / Psihologia noatră a avut … „

4. Să nu uităm totuşi şi Lucrurile bune

Ca să nu fiu acuzat că sunt un fel de Gică contra, o să vorbim puţin şi de lucrurile bune.

- au fost multe cercetări, în special ale tinerilor, cu teme interesante, şi asta e un lucru bun, mai ales comparînd cu ce am văzut la alte ediţii. Din acest punct de vedere putem remarca o creştere calitativă a cercetărilor care se realizează, şi asta ar trebui să ne bucure, pentru că înseamnă că psihologia românească mai are totuşi o şansă.

- reprezentanţi, pe partea de comunicări ştiinţifice, în special de la Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj (ordinea nu implică nici o clasificare). Nu prea am văzut reprezentanţii altor centre, mai “tinere”: Braşov, Constanţa, Oradea, Sibiu … din păcate am putea spune.

- faptul că studentilor li s-a dat posibilitatea să-şi prezinte lucrările într-o secţiune specială e o iniţiativă de remarcat şi felicitat, şi cred că ar trebui să fie continuată în celelalte ediţii. Singurul lucru care ar trebui îmbunătăţit ar fi partea de motivaţie, poate nişte premii mai consistente macar ...

În concluzie, am zice să dăm o notă între 7 şi 8, mai curînd 7 pentru că de la o echipă care organizează anual astfel de manifestări ne asteptam la mai mult, iar dacă pe ansamblu conferinţa a fost OK, partea de pre-conferinţă a scîrţiit destul de tare, si de accea şi nota de mai sus.

Lucian Andries

20 martie 2011

Sursa : http://www.psihologiaonline.ro/component/content/568.html?task=view

C-o fi, c-o păţi, copsi - ţeapă la nivel înalt.

2012-01-12T01:25:00.000-08:00

Aş minţi să spun că nu mă aşteptam la aşa ceva... dar trebuie să spun că nu mă aşteptam la ceva de acestă amploare!
Este vorba despre participarea mea la un interviu de atestare, la colegiul psihologilor, la comisia de psihologie educaţională (precizarea comisiei e necesară pentru că nu se întâmplă la toate comisiile ce i ş-a întâmplat mie azi). Este vorba despre nerespectarea legii, de fapt a normelor de atestare, elaborate- culmea mirării !- tot de către ei.
Va trebui să mă adun, pentru a deveni coerentă... Deci:
1. Art. 10 lit. c) din normele de atestare elaborate de comisia sus-numită (în conformitate cu normele de aplicare a legii 213/2004) spune că poţi dobîndi dreptul de liberă practică în regim autonom, în baza experienţei profesionale dovedite, dacă:

desfăşori activitate de predare în învăţămîntul preuniversitar,
grad didactic II,
minim zece ani vechime
şi dacă desfăşori activităţi specifice domeniului: evaluare şi diagnoză, consiliere şcolară şi vocaţională

2. Normele de aplicare a legii 213/2004 , art 13, lit. b) spun că experienţa profesională trebuie dovedită printr-un extras din fişa postului.

Auzind una-alta despre colegiu (bîrfe, şmenuri, şuşanele...) şi categorisind precizările din norme drept ambigue, mi-am zis că este cazul să clarific unele aspecte. L-am contactat întîi pe consilierul juridic al colegiului, care nu mi-a răspuns la întrebare; apoi am apelat la conducerea filialei judeţene, unde mi s-a spus că am interpretat corect normele; drept urmare am depus dosarul pentru "autonom". E nevoie să precizez şi că în art. 10, lit. a) din normele de aplicare a legii 213/ 2004 se precizează că primul pas este depunerea dosarului la comitetul filialei pentru verificarea conţinutului şi pentru conformitate.

14 iulie 2009, ora 14, ziua interviului

Etajul 5 al unui hotel-şcoală de aplicaţie pentru Colegiul Economic Viilor = sediul Colegiului Psihologilor din România; un coridor nu prea lung, dar strîmt; vreo 10 scaune şi vreo 60 de persoane; membrii comisiei la masă (pînă pe la 14:30, deşi ora anunţată era 14!); căldură mare, moncher! ; cîteva cucoane (care cunoşteau mersul lucrurilor) lipite de uşa sălii în care urma să se desfăşoare interviul au declarat că se intră în ordinea în care s-au aşezat ele acolo, deşi erau persoane care veniseră de aiurea, din nordul vestul şi din estul ţării, încă de la ora 10; doar că stătuseră afară, înăuntru neputîndu-se respira.

Îmi vine rîndul să intru, printre ultimii, pentru că nu fac faţă înghesuielii şi mirosului de transpiraţie. Deja ieşiseră cîteva persoane, aflate în aceeaşi şituaţie cu mine, care primiseră doar supervizare, NU autonom.

Mi se cere să mă prezint, deşi nu cunoşteam pe niciunul din membrii comisiei şi nici nu purtau ecusoane sau ceva, care să mă ajute să-mi dau seama cu cine stau de vorbă. Mă prezint şi una din membrele comisiei (probabil cea care îmi studiase dosarul) deschide un carneţel şi spune: supervizare.

-Nu, zic eu, autonom. Conform normelor de atestare...

-Comisia decide (ulterior aveam să aflu că e refrenul zilei).

-Decide, dar conform legii..., zic eu, insistînd să... nimic....

Se deschid cărţi, se citesc articole din norme, se interpretează....

-Doar dacă sînteţi licenţiată în psihologie, mi se spune de către o altă membră.

-Sînt, că de-aia am ajuns aici...

-Doar dacă predaţi psihologie...

-În norme nu se precizează; se spune doar activitate de predare în învăţămîntul preuniversitar!

-Nu se precizează, dar se subînţelege...

-Particula "lege" din acest cuvînt nu se substituie legii.

-Comisia decide cum interpretează.

Am înţeles despre ce e vorba: discuţia se poartă de pe poziţia noi (comisia) sîntem OK, tu eşti ne-OK şi este o "tranzacţie încrucişată" (Adultul meu se adresa Adultului lor, iar ei stăteau de vorbă cu Copilul meu din starea lor de Părinte- curată Analiză Tranzacţională ). Deci, nu e cazul să lungim discuţia, nu mai am răbdare, hotărîrea era luată de mult, de cînd se citise dosarul, aşa că cer permisiunea să plec.

-Nu plecaţi de aici pînă nu vă convingem că avem dreptate.

-M-aţi convins, zic ca să scap; şi adaug: aveţi dreptate din punctul dvs. de vedere.

-Sîntem toţi psihologi aici, ne putem da seama că nu v-am convins. (Sfînt profesionalism! cum şi-au dat seama că nu sunt de acord cu interpretarea lor! )

Mă simţeam sechestrată, parcă eram în povestea cu cei care au furat maşina lui Gigi Becali; doar că eu eram şi cea furată, şi cea sechestrată!

-Atunci, filiala judeţeană de ce mi-a dat "conform" pentru dosar?

-Filiala judeţeană are doar rol administrativ.

-Nu-i văd rostul, dacă legea se interpretează acolo altfel decît aici.... Dar să revenim la dosarul meu...

Citim încă o dată şi ajungem la ultimul criteriu "dovada..."

-Fişa postului, zic eu, conform legii.

-Nu e suficient...

-De ce? Nu aşa se precizează în norme?

-Comisia decide!

Nu mai am răbdare, chiar vreau să plec; discuţia nu-şi mai are rostul; dar răspunsul este, din nou, cel de mai sus.

Revin la fişa postului şi le explic că, meseria de învăţător presupune, la fiecare început de clasă I evaluare şi diagnoză, apoi, la fiecare sfîrşit de clasă a IV-a, completez fişa de caracterizare psiho-pedagogică şi dau recomandare pentru viitorul traseu şcolar făcînd astfel consiliere vocaţională, şi- pe tot parcursul şcolarităţii, consiliere şcolară.

-Nu consilere de-aia! mi se spune.

-Dar de care? întreb, însă nu primesc răspuns...

-Tot ce spuneţi faceţi pentru că reprezintă obligaţii de serviciu.

-Şi asta nu înseamnă fişa postului? Iarăşi niciun răspuns...

Adaug că ştiu la ce se aşteaptă când se referă la dovadă; chiar eu cunosc persoane care şi-au luat adeverinţe de la diverse firme şi fundaţii, cum că au prestat activitate de psiholog; dar, după părerea mea una este s-o faci pe bune, alta este să prezinţi adeverinţă. Mi se spune că e treaba comisiei să decidă ce dovezi sunt bune şi care nu. Atunci de ce s-or mai fi referit în normele de atestare la fişa postului?

Interviul s-a încheiat cu refrenul comisia decide şi cu întrebarea: acceptaţi supervizare? Nu aş fi acceptat, dar propoziţia de pe site-ul copsi: nu se admit contestaţii şi cele aproximativ 50% din salariu pe care le-am cheltuit cu întocmirea dosarului, cu taxe şi cu drumuri m-au făcut să accept. Regret că am acceptat şi, cel mai mult regret faptul că nu ştiu ce să fac; legal vorbind nu cred că am soluţii...

Tradus în limba marţiană (cei care au citit Eric Berne sau care ştiu despre analiza tranzacţională înţeleg la ce mă refer), modul (comisiei de psihologie educaţională ) de a interpreta legile sună astfel: Scopul nostru este să facem bani şi, dacă nu ai înţeles asta, cu atît mai rău pentru tine. Deci nu poţi să primeşti autonom, pentru că nu ne atingem noi scopul. Supervizare este cu totul altceva! Îţi iei supervizor, care e tot de-al nostru şi care tot bani vrea să facă; te duci la formare continuă, organizată de noi şi-ai noştri, atestată de noi, cu taxe care tot la noi vin; apoi, alt dosar, altă taxă pentru un alt interviu... şi, de n-o fi să fie, nu se admit contestaţii. Pîinea şi cuţitul sunt la noi, deci nu-ţi face planuri de viitor, nici de dezvoltare a carierei, dacă în aceste planuri nu incluzi banii tăi care trebuie să ajungă la noi !!!

Acum abia cred că înţeleg de ce se dau avize psihologice pe bandă rulantă, oricui cere, uneori printr-o terţă persoană, doar în schimbul achitării taxei ! Mă gîndeam cît trebuie să fii de inconştient sau de incompetent să faci aşa ceva... De fapt e vorba de "modelul parental" (dacă aşa ne-au învăţat cei "de sus" !) şi de a aduna banii necesari pentru un nou interviu, pentru o schimbare de treaptă, pentru....

Sursa : http://confidentze.blogspot.com/2009/07/c-o-fi-c-o-pati-copsi.html

Un ultimatum moral adresat societatii romanesti

2011-02-08T02:21:00.000-08:00

Dupa 20 de ani de aşteptare a unui verdict juridic şi moral asupra faptelor prezentate pe larg de către două personalitati ale societăţii civile autentice , domnul Cicerone Ioniţoiu şi domnul Ioan Roşca, în plângerile adresate organelor în drept : AICI,AICI,AICI,AICI, răspunsul oficial al sistemului către cetăţenii săi se rezuma la urmatoarele aserţiuni :

1. Răspunderea penală este înlăturată prin intervenţia prescripţiei.

2. Nu rezultă elementele constitutive ale acestor infracţiuni.

3. „ Potrivit dispoziţiilor art.121 Cod penal, prescripţia înlătură răspunderea penală pentru infracţiunea săvârşită. Potrivit naturii sale juridice prescripţia răspunderii penale este o cauză de stingere a răspunderii penale şi, implicit, o cauză care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale. Ea face să se stingă dreptul statului de a trage la răspundere penală pe infractor şi obligaţia acestuia de a răspunde penal. Este o renunţare anticipată la acţiunea penală sub rezerva îndeplinirii condiţiei privitoare la termenul prescripţiei. Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt prevăzute în cuprinsul art.122 Cod penal. ”

Acest răspuns al sistemului la „plângerile” ( umilitor termen pentru o democraţie ! ) cetăţenilor este perfect legal , dar incalificabil din punct de vedere uman, moral, social , juridic şi politic . Răceala lui arata viziunea statului şi sistemului asupra normalităţii sociale ( să-i spunem „ normalitatea sistemului ” ), în contrast cu viziunea propriilor cetăţeni asupra ei ( să-i spunem „normalitatea oamenilor” ). Personal , am trecut prin doua situaţii deosebite în care am întalnit „ normalitatea oamenilor ” în raport cu majoritatea situaţiilor în care am fost sufocat , ca toţi ceilalti , de „ normalitatea sistemului ”. Sunt întâlniri care mi-au schimbat viaţa.

Prima a fost aceea în care am avut contact cu o alta cultură , civilizaţie şi mentalitate decât cele aflate în uz multă vreme la noi. Este vorba de specialiştii canadieni care construiesc cel mai sigur tip de centrale nucleare din lume ( http://sergiusimion.blogspot.com/search/label/INTERVIU ) şi care , pentru a rezuma , pot face acest lucru şi pentru simplul fapt că te privesc în ochi , spun ce fac şi fac ce spun , contrar unor vechi cutume politice şi sociale încă în uz la noi.

A doua a fost aceea în care am întâlnit în mod direct o cultură , o civilizaţie , o mentalitate şi o umanitate despre care nu ştiam şi nu credeam că mai există în România. Cu această ocazie am avut onoarea deosebită de a cunoaşte , printre altii, pe Ion Gavrilă Ogoranu , Vasile Paraschiv şi dr. Nicu Ioniţă , unul dintre supravieţuitorii celui mai sinistru experiment făcut pe oameni despre care am auzit şi citit vreodată. A fost întâlnirea cu simpozionul dedicat „ Experimentului Piteşti ” , definit de Alexandr Soljeniţîn „ cea mai cumplită barbarie a lumii contemporane ”, respectiv cu supravieţuitorii acestei orori .

In acest punct, trebuie să fac o mărturisire de conştiinţă. Multe dintre opiniile exprimate de către reprezentanţii mai vechi sau mai noi ai sistemului converg către impresia ca toate aceste tehnici criminale de inginerie umană au reuşit în sensul că au modificat personalitatea celui supus torturii şi au făcut dintr-un om normal un monstru. In ceea ce mă priveşte, la aceşti oameni care credeau poate despre ei înşişi că , atunci sau mai tarziu, le-a fost ucis şi sufletul, cred că am simţit mai multă umanitate decât am întâlnit în toată cariera mea profesională ( în cei 18 ani în care am dorit să-mi exercit profesia de psiholog , am examinat aproximativ 4000 de persoane cu vâ rste , profesii şi sisteme de valori extrem de diferite ).

Aceşti oameni extraordinari sunt mărturia vie a faptului că ingineria sociala criminală aplicată în comunism, contrar unor opinii susţinute recent şi in mod oficial de către un istoric *) şi de către un psihanalist **), nu a reuşit nici chiar atunci când a fost vorba de cel mai sinistru experiment cu subiecţi umani din lumea moderna.

Cu atât mai mult provoacă stupefactie opinia psihanalistului Vasile Dem Zamfirescu conform căreia , deoarece deţinutii stăteau zi şi noapte în aceeaşi celulă, „ aceste condiţii extreme au condus la fenomenul pe care îl numim “identificarea cu agresorul ” ***).

Această identificare ar fi atât de puternică încât, în această interpretare a graniţei umane şi morale dintre torţionari şi victime , ea ar putea fi extinsă şi la situaţia politică şi sociala actuală a carei abordare poate fi făcută tot printr-o grilă „ psihanalitică ”: „Psihologic vorbind această asteptare a tăierii pensiilor securistilor vine din dictonul românesc „să moară si capra vecinului”, dicton care ne face mult rău pentru că este unul resentimentar. Motivul este invidia transformată în resentiment ”. ( ?! -s.n.) ****) .

Citatul este unul antologic deoarece cititorul este pus in situaţia ingrată de a ghici singur de ce parte a barierei sociale şi morale se afla în realitate domnul psihanalist care, după viaţa traită de concetăţenii săi in infernul social anterior , le atribuie acestora, fără nici o ezitare , o anumita imaturitate psihică : „...o fibră foarte importantă a psihiciului uman pe care o avem din copilărie si care ne urmăreste toată viaţa, ideea de a nu face nimic. Si de a primi cât vrei.” *****)

Daca primul contact descris anterior mi-a întarit încrederea în normalitatea oamenilor , al doilea mi-a întărit încrederea în normalitatea românilor pentru că am întâlnit exact acelaşi tip de mentalitate , normalitate şi umanitate la două grupuri de pe continente , ţari, societăţi , culturi , şi cu statute sociale şi mentalitati atât de diferite încât la prima vedere nu au nimic in comun..

Ca român şi cetăţean , imi respect ţara şi în acelaşi timp , ca cei mai mulţi români şi cetăţeni obişnuiţi , respect legea şi legalitatea în contrast cu cei care cred ca „ legea este ca o bariera unde leii sar pe deasupra, boii se opresc in ea, iar animalele mici trec pe dedesupt ” ( am citat un fost ministru şi conform relatarilor din mass-media, fost ofiţer de Securitate ) . Si ca sa fim în spiritul adevărului, degeaba !

Ca om, nu pot accepta un verdict care prescrie ( adica practic legalizează ) crime , criminali si infracţiuni care revolta orice conştiinţă normală de pe mapamond . Cu atât mai mult nu pot accepta dispariţia graniţei morale dintre bine şi rău, dintre criminali, torţionari şi victime , susţinută direct sau indirect de oficialităţi sau chiar de reprezentanţii unor profesii care trebuie să fie umaniste . Intr-o societate a dezertării generale în care semnalele sociale primite de cetăţeni sunt de genul „ scăpă cine poate ” şi „ ultimul stinge lumina ” , regresul pe toate planurile este general şi românii sunt obligaţi să retrăiască încă o dată episoade arhaice din istoria umanităţii. De aceea, ţara pe care şi-o iubesc le provoacă în acelaşi timp atâta suferinţă , încât raporturile românilor cu ţara lor devin ambivalente şi oscilează cu disperare între dragoste şi ură.

România , prin reprezentanţii săi oficiali , pretinde că este o democraţie dar , direct sau indirect , işi silueşte proprii cetăţeni zilnic, şi de zeci de ani , prin torturi sociale , economice , administrative , psihologice şi morale care depăsesc orice limita a suportabilităţii umane dintr-o ţară normală ( pentru că trebuie să acceptăm că pe lumea aceasta există şi ţări normale ...). Nici nu poate fi altfel atunci când incertitudinea politică , economica , sociala , psihologica si morala generala , denunta pe toate caile nesiguranţa individuală a cetăţeanului adus permanent în situaţii de imposibilitate şi aruncat într-o ţară de nisipuri miscătoare în care nu mai are demult nici un punct de sprijin. In schimb, are dreptul democratic să afle pe toate canalele de informare in masă, că încă un semen al său a fost ucis, jefuit , nedreptăţit, umilit sau s-a sinucis într-o societate halucinantă , fără trecut, fără prezent şi fără viitor în care , mai devreme sau mai târziu, îi poate veni şi lui rândul.

Pe cale de consecinţă, românii gustă în mod liber din deliciile democraţiei , dar într-un stat captiv şi refuzat recent de către Europa ( are şi ea drepturi ! ) pentru intrarea în spaţiul Schengen , şi într-o societate şantajată în care cetăţenii contribuabili sunt numai figuranţi , respectiv un pretext pentru existenţa statului . De aceea, pentru cetăţenii români Internetul a devenit demult un fel de „ Zidul Plângerii ”, exact ca la evrei, deşi românii trăiesc totuşi în Europa. Aceasta pentru ca , în spaţiul social real , doleanţele cetăţenilor adresate sistemului au exact efectul lătratului câinilor la Luna de pe cer. Adică nul.

Aşa ceva se poate întâmplă numai atunci când statul a fost şi este perceput din ce în ce mai mult ca o instanţă impersonală , birocratică, cinică , corupta, diformă , oarbă, surdă şi mută care se ocupă doar de problemele ei şi angajaţilor pe care vrea să-i recunoască deoarece , ca să cităm preşedintele în exerciţiu : „ statul nu poate fi făcut responsabil pentru fiecare fiecare cetăţean al sau ”. Cu alte cuvinte , şi conform celei mai avizate opinii , statul işi declină oficial responsabilităţile faţă de cetăţenii care îi finanţează existenţa . In acest caz, statul denunţă în mod unilateral un contract social pe care îl are cu cetăţenii care îl finanţează , contract în care ambele părţi trebuie să aibă şi drepturi , si obligaţii dar şi un statut egal în faţa legii comune care le garantează reciproc existenţa.

Fie. Dar atunci cum se explică faptul că statul işi tratează contribuabilul- finanţator în aşa fel încât fiecare cetăţean trebuie să demonstreze statului , „ again and again ” , că este ...el insuşi şi nu altul , că nu este vinovat şi /sau infractor ? Si cum se poate explica faptul că ceea ce statul refuză cetatenilor care respectă legile , oferă cu generozitate celor care le incalcă?

Când cetatenii sunt ucişi sau jefuiţi în spatiul real , criminalii şi interlopii , insoţiti de mascaţi , sunt prezentaţi cu voioşie în presa şi prin faţa camerelor de luat vederi exact ca vedetele TV , în timp ce, dupa maximum 29 de zile , pedepsele lor sunt suspendate „ á la long” în spatiul juridic şi penal iar „eroii ” acestor show-uri beneficiază din start şi de drepturi , şi de prezumţia de nevinovaţie , şi de asistenţa socială, medicală şi juridică gratuită.

Pe de altă parte , acelaşi stat, relativ recent şi prin reprezentanţii săi oficiali ( în acest caz , politiştii ) işi permite să-şi injure public propriul preşedinte şi , prin unii dintre aceştia, işi permite să plangă în mod public de mila interlopilor , pentru că de mila cetăţenilor, şi de 70 de ani , nu a plâns încă nimeni. Rectific. Dupa 20 de ani de tranziţie , un fost preşedinte al României, constată în presa recentă chiar "dispariţia" lor :

„ România duce o acută lipsă de cetăţeni.”
Emil Constantinescu

Toate acestea au loc dupa 20 de ani de democraţie în care cetăţenii ştiu că au avut loc n crime ( dar nu au fost găsiţi niciodată criminalii... ) şi toţi cetăţenii ştiu că există corupţie la puterea n ( dar nu au fost găsiţi niciodată corupţii...) iar un stat întreg poate să rămână fără bani pentru pensii ( deşi pensionarii şi le-au plătit singuri ) sănătate ( deşi cetăţenii şi-o platesc tot singuri ) şi salarii ( deşi există şi oameni care muncesc ).

Tot dupa 20 de ani de tranziţie spre nicăieri , fără nici o explicatie raţionala si fără nici un vinovat , România a ajuns sa semene cu o versiune modernă a sinistrei corăbii a lui Sebastian Brandt care de la început şi-a pierdut busola, iar pe parcurs , şi în pofida oricărei raţiuni de stat si raţiuni sociale, pare că face totul ca să-şi decimeze singură şi echipajul:

Romania. Ceaţă la mal

No chance. No solution. No future...

Cu certitudine, vina pentru această situaţie nu aparţine cetăţenilor ei oneşti ( iar după unii, proşti ! ) ai acestei ţări ( „deştepţii ” ei „ se descurcă” dintotdeauna ) care , ca toţi cetăţenii oneşti din alte ţări de pe mapamond, respectă legile ţării lor şi de aceea nu pot fi făcuţi vinovaţi şi nici transformaţi în ţapi ispăşitori pentru o situaţie pe care nu au provocat-o.

Pe cale de consecinţă, acţiunea domnilor Cicerone Ioniţoiu şi Ioan Roşca prezentată anterior, echivalează cu un ultimatum moral adresat societăţii romaneşti respectiv instanţelor care , vorbesc în numele ei , dar îi hotărăsc şi îi blocheaza destinul. Pe de altă parte, după atâta amar de ani şi de perpetuare a nedreptăţii , orice aşteptare mai adaugă încă o victorie a binelui şi orice amânare devine încă o condamnare a instanţelor omeneşti care refuză să aplice legile omeneşti. Din acest punct de vedere, acţiunea amintită este deja integrată patrimoniului moral al acestei tari şi îi construieşte de pe acum un alt fel de viitor , în timp ce instanţele care perpetuează abuzul , au ieşit demult din scena istoriei chiar atunci când încarnarea lor fizică incă mai mişcă în virtutea inerţiei.

Dacă în acest caz există o morală a istoriei, aceasta are limpezimea cristalului :

Nu aşteptaţi să vină o reparaţie morală de la sistem , construiţi-o singuri !

După 50 de ani de vid istoric şi social , şi după alti 20 de ani de aşteptare zadarnică ( oriunde în lume o asemenea perioadă de timp reprezintă mijlocul vieţii unui om ) , este evident pentru oricine că încă o generaţie a fost sacrificată iar cea care urmează este trimisă şi ea la zid pentru că cetăţenii oneşti ai României de azi au pierdut demult partida şi pentru ei , şi pentru copiii lor. Motivul este la fel de clar :

Orice initiativă cetatenească adresată sistemului şi care solicită reparaţii morale este din start sortită eşecului deoarece vorbeşte la urechi care nu vor să audă .

Sistemul nu doreşte , nu vrea şi sincer vorbind, nu poate să se reformeze singur şi din nici un punct de vedere , deci trebuie lăsat să-şi ducă tot singur crucea . De aceea , poate că ar fi foarte indicată o schimbare a strategiei. Poate că acest ultimatum nu trebuie adresat sistemului , ci trebuie adresat , sub o cu totul altă formă, cetăţenilor care vor şi pot să audă.

Să ne imaginăm un experiment ideal în care fiecare cetăţean al acestei tari primeşte două clepsidre şi află că ar mai avea de trăit, în această ţară şi pe acest Pământ, numai 2 ani în care să-şi organizeze singur propria lui viaţă individuală şi socială.

In acest caz limită, schimbarea ar fi dramatică la nivel de individ ( fiecare va realiza cu adevărat că işi duce singur crucea, cum face de fapt dintotdeauna ) dar şi la nivel de societate ( este ceea ce ne interesează de fapt acum ). Cum s-ar comporta oamenii atunci ?

Nu ştim, dar pornind de la acest experiment ideal se poate face altceva . Cetăţenii interesaţi pot adera la un proiect social transparent care işi propune să realizeze în 2 ani , prin oameni independenţi şi neşantajabili , ceea ce nu a reuşit sistemul , şi prin toate instituţiile lui, timp de 20 de ani .

Orice cetăţean onest care doreşte o schimbare reală şi profundă a societăţii româneşti ştie că aceasta nu poate fi făcută fără o reforma morală a acesteia care , în sfârşit , ar pune cu adevărat bazele încrederii sociale şi solidarităţii dintre cetăţeni pentru că un „ parteneriat social ” între criminali şi victime, hoţi şi oameni cinstiţi, mincinoşi si oameni oneşti , nu poate exista decât în cugetul celor vinovaţi de dezastrul actual al societăţii romaneşti .

Reforma morală cerută de acţiunea domnilor Ioniţoiu si Roşca este dorită de 20 de ani de către cetăţeni , dar tot de 20 de ani a fost blocata şi reprimată pentru simplul fapt ca reaşezarea sistemului pe baze morale i-ar distruge esenţa şi i-ar anihila profitorii.

Cu tristeţe şi in tara lor , românii trebuie să accepte că, în realitate şi dincolo de declaraţiile de circumstanţă, nici o instanţă oficială nu a urmărit acest lucru deoarece , direct sau indirect , a refuzat în mod constant reaşezarea societăţii romaneşti pe baze morale şi umane în aşa fel încât aceasta este bântuită şi acum de monştrii şi fantomele trecutului .

Consecinţa este una dramatică. O societate construită ca un ţarc în care se amestecă oficial şi legal şi oile, şi lupii , nu este o societate normală şi cu atât mai mult o democratie normală . Ea poate fi numai o democraţie în care pot vota şi oile dar , într-o formă sau alta, vor câştiga întotdeauna lupii. Pentru această situaţie nu poate fi invinovăţită nici ţara, şi nici cetăţenii ei oneşti care au dreptul democratic să privească viitorul cu optimism. Problema apare cu adevărat dacă aceştia realizează că pot să şi-l construiască singuri şi chiar se hotărăsc să o facă , pentru că întodeauna când cineva construieşte, altcineva trebuie sa plătească.

Dupa două decenii de meditaţie politică, socială şi morală , fiecare cetăţean poate decide în sfârsit , şi în cunostinţă de cauză, ce doreşte pentru el , familia lui şi ţara lui :

- să lase lucrurile să meargă aşa cum sunt şi in voia lor ( mai exact a altora ! ) plecand supus capul cu ochii la drobul de sare care stă mereu sa cadă , şi să plangă democratic de mila lui şi a celorlalţi .

- să-şi ridice capul cu demnitate şi începând cu clipa de faţă să-şi construiască singur destinul în contextul societăţii din care face parte, refuzând să moară înainte să aibă curajul să trăiască.

Când cetăţenii unei ţari au fost îndemnaţi în mod oficial să-şi trăiască visul pe alte meleaguri dacă nu le convine ce trăiesc în interiorul ei, problema adevărată este cine ar mai vrea să rămână şi de ce. Daca mai crede cineva în valorile şi normalitatea romanească , în romanii cu bun simt, educaţi şi civilizaţi, şi este interesat de ideile prezentate anterior , se poate alătura acestei acţiuni de tip netroots / grassroots. Această mişcare: Grupul pentru Democratizarea si Reforma Societatii Romanesti , se deosebeşte de mişcările şi partidele politice actuale deoarece este construită într-un spatiu social alternativ, nu cere nimic de la stat sau de la sistem , nu are ierarhii şi nu generează nici o constrângere pentru aderenţi cu excepţia respectului de sine , a respectului celorlalti , respectiv a valorilor grupului , comunităţii şi ţării în care trăiesc . Pentru unii toate acestea poate nu insemna nimic, dar pentru altii pot insemna totul.

Sergiu SIMION
11.01.2011

Note

*) În opinia mea, comunismul a fost regimul cel mai eficient din toată istoria României, au reusit ingineria socială pe care si-a propus-o.

Ioan Stanomir ,
istoric

**) Este cu adevărat tulburător în fenomenul Pitesti că s-a obtinut o adeziune profundă, până în ultimele fibre ale sufletului acelor oameni. Niciunul dintre cei care au trecut prin experimentul Pitesti nu au rezistat la acest sistem de modificare a personalității.

***) Aceste conditii extreme ( Experimentul Pitesti – n.n. ) au dus la fenomenul pe care îl numim “identificarea cu agresorul ”.

**** ) Psihologic vorbind această asteptare a tăierii pensiilor securistilor vine din dictonul românesc „să moară si capra vecinului”, dicton care ne face mult rău pentru că este unul resentimentar. Motivul este invidia transformată în resentiment.

*****) Comunismul a ţintit o fibră foarte importantă a psihiciului uman pe care o avem din copilărie si care ne urmăreste toată viaţa, ideea de a nu face nimic. Si de a primi cât vrei.

Vasile Dem Zamfirescu
psihanalist

Sursa : http://www.evz.ro/detalii/stiri/n-au-suferit-romanii-in-comunism-la-2-1-cu-psihanalistul-dem-zamfirescu-si-presedintele-iicm.html

Publicat in :

www.universulromanesc.org

http://www.universulromanesc.org/biblio/actualitatea-romaneasca/1-asc-01-actualitatea-romaneasca/220-sergiu-simion-un-ultimatum-moral-adresat-societatii-romanesti.html

http://www.universulromanesc.com/ginta/showthread.php?t=1060

Ultima constiinta

2010-08-01T04:02:00.000-07:00

Ultima constiinta.
Prof. chirurg Nae Constantinescu

“N-am văzut în viaţa mea asemenea răni“

Foto : Adevarul

“„Am văzut lucruri înfiorătoare. Oameni cu faţa stâlcită, cu fracturi pe faţă. Li s-a strivit faţa în noaptea de 21 spre 22 decembrie. Ăia care au făcut aşa ceva şi au rămas nepedepsiţi o vor face în continuare! Exact aşa, dacă nu mai rău ( s.n.)" “

„La Revoluţie, Spitalul Colţea avea şapte săli de operaţie, în condiţiile în care ne-au venit zeci de bolnavi. Eu am operat fără întrerupere începând de joi seară şi până în noaptea de sâmbătă spre duminică. Fără întrerupere!( s.n.) Duminică dimineaţă m-am culcat şi am domit până luni seara, păzit de studenţi", îşi aminteşte doctorul.

„În noaptea de joi spre vineri, 21 spre 22 decembrie 1989, Piaţa Universităţii, unde era baricada de la Intercontinental, a fost spălată de câteva ori cu detergent cald. Ca să dispară urmele de sânge. Pe caldarâm erau şiroaie de sânge. Noi, de aici, de la Colţea, vedeam perfect mascarada aceasta. A doua zi dimineaţa nu era nici urmă de pată. (s.n.) A spus cineva treaba asta? A ciripit cineva treaba asta?", întreabă revoltat profesorul.

După trei săptămâni în care, de fiecare dată când suna la televiziune ca să întrebe de ce este amânată difuzarea, Nae Constantinescu era întâmpinat cu scuze stângace, consiliul editorial condus de Răzvan Theodorescua dispus, în final, transmiterea emisiunii. Tema - „Organe şi proteze artificiale". „Şi a început: «Suntem la Spitalul Militar, unde se fabrică organe şi proteze articiale. De acestea o să fie nevoie încă o perioadă, fiindcă la Revoluţie mulţi oameni au fost răniţi». Aşa se prezintă la televizor răniţii Revoluţiei, cu dispreţul ăsta, cu băşcălia asta? E posibil?" (s.n.) , se enervează, nici el nu mai ştie a câta oară, profesorul Constantinescu.

„Au venit nişte trupeţi dinspre Poliţie, pe Calea Victoriei, şi au măturat tot! Demenţă!", spune profesorul. „Cu gloanţe adevărate au tras. Era o unitate care a venit de la Buzău, pe 13 noaptea. Erau doi băieţi, un inginer şi un student în anul V la TCM. Au tras în ei fără avertismente. Au tras în oameni, ce să mai!"( s.n.).

În ziua următoare, aceeaşi maşină de la „Medecins Sans Frontieres" a mai adus un individ împuşcat în cap. Profesorului nici acum nu-i vine să creadă că a văzut acea imagine, „un om cu creierul afară"( s.n.).

„Au venit, au început să ţipe în piaţă, după care am văzut de sus nişte bătăi cum nu am mai văzut în viaţa mea. Deci bătaie cu bâte, cu picioare! Luau un om, îl doborau în faţa lor şi apoi dădeau cu picioarele în el.( s.n.) Îi urmăreau pe ăia cu ochelari, cu barbă, care aveau mapă. Nu puteţi să vă imaginaţi aşa ceva!"

„Cel mai grav a fost ăsta: Corognea Ion. La 5:15, în ziua de 15, în Piaţa Rosetti, în faţa sediului de la PNŢCD, ăştia băteau o femeie. Omul ăsta le-a spus să nu lovească o femeie. Ca să se răzbune, i-au băgat o vergea în ochi şi i-au scos ochiul. Omul a venit curgându-i ochiul pe faţă.(s.n.) Traumatism ochiul drept cu scurgere de corp vitros pe obraz. Să-l văd eu pe ăla care stă liniştit la chestia asta. Să-l văd eu ! ". (s.n.)

„ Am făcut o plângere, semnată de 33 de profesori şi şefi de secţie din Bucureşti. Degeaba. Nu s-a întâmplat nimic. Din aceste 33 de persoane, nouă au murit deja. Au rămas 24. Se aşteaptă să moară şi ăştia şi atunci hârtia nu mai are valoare( s.n.). Niciun răspuns, bă, tu înţelegi?

Unde au ajuns aceste documente?

La „Sulea Spătaru", dacă vrei să-ţi spun exact.

Deşi, în momentul în care au văzut declaraţia, anchetatorii au spus că aceasta era „actul care mai lipsea",( s.n.) documentul medicilor s-a pierdut( s.n.) între sutele de dovezi care arată ororile din 14-15 iunie 1990. „Aşteaptă să murim şi atunci hârtia nu mai are nicio valoare", ( s.n. ) spune resemnat profesorul.

“Ăia care au desfigurat oameni în decembrie '89 şi în iunie '90 nu erau nici evrei, nici ţigani, nici unguri, nici ruşi. Erau români. Ăia care au tras în oameni nu erau nici CIA, nici Mossad. Erau oameni simpli, cu arme, care au acceptat să ucidă. Tu-ţi dai seama prin ce ticăloşie, prin ce mocirlă a trecut această ţară?”

„Oamenii care au făcut asemenea orori ar fi trebuit scoşi din sistem. Cum au făcut nemţii. Gata! Nu mai pupi Minister de Interne, la revedere! Vei deveni factor poştal!”

Sursa : http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Nae_Constantinescu-fost_chirurg-_-N-am_vazut_in_viata_mea_asemenea_rani_0_286171956.html

ADDENDA

Dupa 20 de ani societatea romaneasca este inca amnezica si indiferenta sub toate componentele ei ( deci aproba tacit atat aceste atrocitati cat si faptuitorii lor ) , iar noua generatie de elevi este instruita modern prin e-learning de catre psihologii militari de la noi ca „ teroarea este un fenomen psihologic natural ” ( ! ) :

„ Din aceasta perspectiva,terorismul poate fi inteles ...ca o tactica psihologica a carei (s.n.) element esential este frica, teama, victimele teroristilor fiind alese in mod arbitrar. Aceasta stare de teama colectiva puternica, tulbura, inspaimanta.( s.n. ) ...Teroarea fiind un fenomen psihologic natural (s.n.) , terorismul reprezinta exploatarea constienta, deliberata a acesteia." ( s.n. )

Citat din :

Dorica Darau *)
TERORISMUL CONTEMPORAN

*) Psiholog, C.M.J. Sibiu

Sursa : http://www.e-scoala.ro/psihologie/terorismul_contemporan.html

In loc de concluzie

„In Romania a revenit frica ”

Herta Muller

( Sursa : http://www.romanialibera.ro/arte/carte/herha-muller-in-romania-a-revenit-frica-189569.html )

N.B. Am ezitat daca aceasta postare sa apara sau nu in acest blog despre psihologi pentru ca am convingerea ( sau mai exact speranta ) ca cei mai multi psihologi impartasesc valorile umanismului si democratiei. Din pacate, nici un for oficial al psihologilor nu a luat niciodata atitudine fata de aceste probleme care au traumatizat societatea romanesca si nici fata de comportamentul celor care le-au provocat. Pentru psihologia ortodoxa aceste traume pur si simplu nu exista de unde si intrebarea la ce sistem de valori se aliniaza de fapt psihologii actuali . Pe de alta parte, " traumele " inventate se vindeca mult mai usor decat traumele reale in primul rand pentru ca se vand mult mai bine. Asa au ajuns unii psihologi sa puna diagnostice ...caselor ( " ( http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/cu-vilele-demnitarilor-la-psiholog-194174.html) desi stiu la fel de bine si ei , si societatea , si noi , ca nu " profilul psihologic " al stapanului sau al vilei este problema. Si acesta este numai un exemplu dintre multe altele.

Ce vraji mai fac psihologii romani

2010-06-23T07:53:00.000-07:00

Titlul postarii este inspirat de titlul unui mail psihologic pe care l-am primit si care se refera la o tabara de optimizare personala intitulata “ Scoala Vrajitorilor ” . Foarte frumos pana aici , dar dincolo de prezentarea gen Harry Potter cred ca intereseaza mai mult noutatile “ din teritoriu” respectiv ce vraji mai fac psihologii romani . La acest capitol gasim lucruri chiar mai interesante decat vrajile ...

Citim in presa locala ca la initiativa Colegiului Psihologilor din Romania si a Asociatiei PRO-PSI ( presedinte psiholog Anghel Ilie Gradinaru ) , psihologii din întreaga ţară s-au adunat, începând cu 26 mai, în staţiunea Venus din judeţul Constanţa pentru a participa la conferinţa intitulată „De la cunoaştere la intervenţie în psihologie”. Sa vedem ce au mai optimizat aici si cum au intervenit onor psihologii romani.

Printre altele , aflam ca s-au inmanat trei premii de excelenta :

1. prof. univ. dr. Irina Holdevici, pentru întreaga activitate,
2. prof. univ. dr. Puiu Ilie Vasilescu, pentru promovarea psihologiei româneşti în afara hotarelor,

si , de departe, cel mai interesant premiu :

3. psihologului principal, dr. Ion Duvac, pentru activitatea desfăşurată pentru promovarea şi recunoaşterea valorii psihologiei la nivel instituţional ( s.n.- foarte interesant , daca in Vest psihologia este promovata printre oameni si cu ajutorul oamenilor , dar aici se pare ca este promovata prin si printre institutii si cu ajutorul statului ).

Sursa : http://www.telegrafonline.ro/1274994000/articol/123549/psihologii_doneaza_bani_copiilor_cu_dizabilitati.html

Asa arata la suprafata aceasta stire de presa. Sa aplicam o alta grila de lectura si sa vedem cine sunt in realitate protagonistii ei :

Colegiul Psihologilor din Romania - institutie arhicunoscuta , legal abilitata cum ii place sa afirme cu orice ocazie , nu mai are nevoie de nici un comentariu.

Asociatia PRO-PSI - Nu exista date disponibile pe Internet despre aceasta asociatie , dar se afirma ca acorda premiul de excelenţă care “ răsplăteşte iniţiative, fapte, activităţi, lucruri deosebite menite să promoveze psihologia românească, să întărească drepturile şi prestigiul psihologilor – premiul poate fi acordat şi pentru întreaga activitate.” ( http://www.psihologiaonline.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=22&Itemid=38 ) .

psiholog Anghel Ilie Gradinaru – presedintele Colegiului Psihologilor din Constanta, presedintele Asociatiei PRO-PSI , fost ofiter de Securitate ( http://www.fas.org/irp/world/romania/list.htm ) promovat în functia de sef sector culte-secte din cadrul sectiei SRI Constanta sub gradul de maior ( http://ortodox.net/article.php?story=ofiteriideazi&mode=print ) . Fotografia nu este disponibila pe Internet .

prof. univ. dr. Irina Holdevici - Profesor Universitar la Facultatea de Psihosociologie din Academia Nationala de Informatii si la Catedra de Psihologie din cadrul Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei din cadrul Universitatii din Bucuresti (http://www.arpt.ro/RO/CVro/IrinaHoldevici.htm) , colonel SRI ( http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=3941 )

Foto : http://www.psychologies.ro/Dosar-Psihologie/Cunoaste-te/Putem-combate-gandurile-negative.html?a=5263/266227

prof. univ. dr. Puiu Ilie Vasilescu – in present Visiting Associate Professor, The University of Virginia's College at Wise ( http://www2.uvawise.edu/ipv4s/ ). Fost psiholog militar la Centrul de Medicina Aeronautica din Bucuresti impreuna cu psihologul Mircea Toma devenit ulterior ziarist si presedintele Agentiei pentru Monitorizarea Presei , si cu psihologul Mihai Anitei devenit ulterior presedintele Colegiului Psihologilor din Romania.

Foto : http://www2.uvawise.edu/ipv4s/OfficeUVAW.jpg

si, in sfarsit :

psiholog principal, dr. Ion Duvac - reprezentant al Colegiului Psihologilor din România la negocierea sistemului de salarizare unitar în grupul de dialog social al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (www.copsi.ro) , vicepresedinte al Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala, psihologie clinica ( www.presamil.ro/SMM/2005/5/31-40.htm ) colonel ( cf. Psihologii serviciilor secrete - http://www.ziua.net/display.php?id=231627&data=2008-01-12), autorul unui material de referinta pentru noua mentalitate care se doreste sa devina dominanta la nivel de sistem - “ Cultura de intelligence a decidentilor politici “ (http://193.231.1.3/mod/resource/view.php?id=484)

Foto : http://www.facebook.com/people/Ion-Duvac/851154896

Sa rezumam si sa traducem.

Un fost ofiter de Securitate ajuns ulterior psiholog cu drepturi depline pentru ca la psihologi e democratie legala, morala si totala , nu ca la amaratii aceia de judecatori ( ex: conform legislatiei in vigoare ca fost ofiter de Securitate nu ar fi avut dreptul sa ajunga magistrat... ), lupta viguros pentru cauza psihologiei romanesti si PREMIAZA un fost psiholog militar ajuns profesor intr-o universitate americana... ( care accepta premiul in virtutea libertatilor democratice din USA ) , un fost psiholog civil devenit colonel SRI... ( care accepta probabil in urma monitorizarii prealabile a instantei care i-a acordat premiul ) si un actual psiholog militar... ( care acccepta probabil in virtutea etichetei militare ). Cu alte cuvinte, un hâtru ar spune ca fostii si actualii militarii din tara sau din afara se premiaza intre ei conform normelor specifice din domeniu si principiului " la vremuri noi, tot noi " pentru ca oricat am crede in coincidente providentiale mai exista si probabilitatile statistice care ne spun cu totul altceva. Ok, e dreptul lor democratic, dar tara este formata totusi si din civili . Ramane intrebarea inocenta si " destabilizatoare" : unde s-au evaporat in acest caz psihologii civililor ? Enigma , aici intervine prestidigitatia : probabil sub acoperire si “ la nivel institutional “ .
Dar sa lasam institutiile pentru ca " practica ne omoara ". Si o face deontologic si cu “ profesionalism psihologic institutional “. Probabil din cauza crizei economice mondiale putem citi in mirificul nostru spatiul virtual , ceva de genul :

“ Teste psihologice pt scolile de agenti sau academie!!!!

Dau meditatii pt cei ce urmeaza sa sustina examenul psihologic de la Academia de Politie A.I. Cuza, Scoala de agenti "Vasile Lascar" de la Campina, Scoala de agenti de politie Cluj, Scoala de agenti de penitenciare, Armata.

Testele sunt identice cu cele care se dau la examen, contin teste de inteligenta, de personalitate, de atentie,etc.

Ma ocup de mult cu astfel de meditatii si garantez ca intrebarile sunt 100% ca cele de la examenul psihologic. “

Sursa : http://www.craiovaforum.ro/alte-servicii/teste-psihologice-pt-scolile-de-agenti-sau-academie-374888.html

In spiritul adevarului , trebuie sa mentionam expres ca acest gen de activitate nu este premiata institutional . Pe de alta parte, deontologic sau nu, in Romania toata lumea trebuie sa traiasca. Asa cum unele instante psihologice legal abilitate castiga un profit substantial (re)vanzand teste psihologilor ca sa nu spunem ca vand castraveti gradinarilor care nu pot cumpara singuri ( si psihologia poate fi o afacere, nu ? ) , de ce n-ar exista si alte instante care sa vanda fix aceleasi teste viitorilor examinati , dar …inainte de examen ?! Cu toate ca examinatii platesc practic acelasi serviciu de doua ori , in final toti si-au vazut si boii la car si sacii in caruta , in cea mai buna dintre lumile posibile in care , conform unei vechi traditii , isi fura reciproc caciulile iar moralul civililor respectiv al cetatenilor este exact acolo unde trebuia sa-i fie locul in actualele conditii cand nu mai exista bani nici pentru pensii nici pentru salarii . La pământ !

Sergiu SIMION

Interviu la comisia de psihologie educationala

2009-10-02T06:08:00.000-07:00

Interviu la comisia de psihologie educationala

Pentru marele public, este poate interesant de aflat care este conditia reala a psihologului roman ( in acest caz un psiholog scolar ...) supus ordinelor discretionare ale unei institutii birocratice ( termenul este mult prea elegant ) :

" Re:Interviu la comisia de psihologie educationalã _FB_TIME_SINCE

oh..cei 500 de ron reprezinta, dupa cum urmeaza :
- 250 taxa de "analiza" a dosarului (s.n.)
- cam 100 legalizarea tuturor documentelor cerute
- tot cam 100 drumul pana la bucuresti
I-am pus la un loc, pentru ca pe toti i-am platit din buzunarul propriu.

De la Copsi am avut "curajul nebunesc" sa cer doar cei 250 ron.

Mi-a raspuns domnul lor avocat ca aceea reprezinta o taxa de analiza a dosarului si nu una pt eliberarea certific de libera practica.

Analiza care are loc, chiar la interviu ) Foarte interesant, cum castiga unii 250 ron in 2 secunde cat iti spun " tu poti pleca acasa" . (s.n.)

Ca nu ne-a informat nimeni la filiala teritoriala ca nu putem obtine dreptul de libera practica sau ca ne-au chemat din toata tara la un interviu ce n-a mai avut loc,,asta nu ii costa nimic,,doar pe noi ne-a costat.

Ca n-au pus nici ulterior pe site vreun anunt prin care sa informeze absolventii de psihopedagogie cu licenta obtinuta dupa 2004 sa nu mai depuna dosare in care sa piarda bani (desi le-am cerut explicit acest lucru) asta nu seamana a premeditare cu scopul de a primi taxe ?"

Sursa : http://www.psihologiaonline.ro/forum/index.php?option=com_fireboard&Itemid=26&func=view&catid=37&id=600#600

"Privesc cu groaza cit de transformati de spaima ies cu totii de la interviuri. Suntem tareee prosti ca acceptam starea asta." (s.n.)

Sursa : http://www.psihologiaonline.ro/forum/index.php?option=com_fireboard&Itemid=26&func=view&id=600&catid=37&limit=6&limitstart=6

Divide et impera & eroism institutional

2009-09-25T09:10:00.000-07:00

Divide et impera & eroism institutional.

Diversiune , manipulare, lupta, si in final aceeasi spoliere pe banii, statutul, nervii si timpul psihologilor.

"7000 de psihologi ameninta cu proteste Ministerul Transporturilor

2009-09-23 18:08:12
Peste 7.000 de psihologi din intrega tara vor protesta, la inceputul lunii octombrie, in fata Ministerului Transporturilor si vor cere demisia ministrului Radu Berceanu, se arata intr-un comunicat remis miercuri, de catre Colegiul Psihologilor din România. Forul considera ca modificarile care urmeaza a fi aduse in domeniul examenului psihologic de siguranta a circulatiei vor crea mari prejudicii in randul psihologilor, obligandu-i pe acestia sa inchida cabinetele individuale "pentru a face loc marilor clinici medicale, care actualmente furnizeaza servicii psihologice in ilegalitate".

Sursa : http://impactnews.ro/ultima-ora/7000-de-psihologi-amenin%C5%A3%C4%83-cu-proteste-Ministerul-Transporturilor-20494

pretul/examinare este problema
Andrei
Preturile sunt trase in jos de policlinici si de instructori, care vor partea lor. Nici functionarii de la minister nu sunt straini de comisioane. Faza cu iesitul in strada ... nu cred

o sa faca medicii si gata
Miky
am terminat psihologia la Spiru si parca suntem ciumati

psy
puia/sisu
la psihiatru cu voi ... tti de la Spiru respect

Copsi vs. MT
Radu din Craiova
poveste veche..., dar la colegiu sant aceiasi oameni ca la MT, in comisie esti umilit, imi iau atestatul si nu mai vreau sa calc pe acolo am fost anul trecut dupa o adeverinta, era o tipa care a tipat la mine ca o deranjam(s.n)

diplome Spiru
A
Stie cineva daca se primesc diplomele de la Spiru Haret, vreau sa-mi iau atestat, iar cele de la secretariat sunt confuze? Multumesc.

Parerea mea
Lucian
Nu ministerul greseste ci psihologii, multi psihologi muncesc pentru cabinete medicale si nu-si respecta colegii. Stie cineva ce formare in psihoterapie este acceptata in SUA si Canada?

Parerea mea
Miky
Am inteles ca se accepta diplomele de la Spiru, am vorbit cu juristul lor

care e legea
Andrei
Despre ce lege este vorba? Ce numar?

Strategii de criza

2009-07-30T07:12:00.000-07:00

“Precizare . Deoarece si in Romania anului 2009 ( o tara intrata in Uniunea Europeana ) in domeniul psihologic exista CENZURA in stilul anilor `50 printr-o dispozitie a Colegiului Psihologilor din Romania (http://www.copsi.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=61&Itemid=58) si pe cale de consecinta, santaj ( psihologii cu drept de libera practica si care incalca aceasta dispozitie si isi exprima opiniile critice, isi pot pierde locul de munca ) s-a ajuns in situatia absurda in care acestia isi pot exprima opiniile reale numai in cadru restrans sau pe forum-uri sub pseudonime. Cu atat mai mult studentii care , prin definitie, sunt dependenti de autoritatea profesionala din universitati se afla in situatii de imposibilitate in privinta exprimarii libere a opiniilor. In aceste conditii, prioritara nu este asumarea riscului individual ( care poate atrage consecinte ), este cu mult mai important ca starea reala de lucruri din acest domeniu sa fie cunoscuta ( modalitatile de exprimare sunt secundare ) la nivel global pentru realizarea feed-back-ului. O solutie ar fi ca orice relatare individuala a unor fapte si stari de lucruri din mediul universitar sa fie de tip impersonal , respectiv , cu exceptia numelui facultatii si sau/zonei, sa nu contina nici un alt element de identificare . In aceste conditii, orice relatare poate fi facuta direct pe acest forum sau , dupa caz, pentru probleme de importanta deosebita direct pe email-ul acestui blog ( sdsimion@gmail.com ) sau pe email-urile prezentate anterior : (grup bucuresti: popescuovidiu@yahoo.com; grup iasi: eminescumihai10@yahoo.com ; grup cluj: avramiancu23@yahoo.com ) .”

( http://sergiusimion.blogspot.com/2009/05/tradarea-psihologiei.html )

Atmosfera din Facultatea de Psihologie

2009-07-23T02:34:00.000-07:00

Re:CPR - institutia nimanui… _FB_TIME_SINCE

Totul este facut oare intimplator?
Unii isi pregatesc retragerea din activitatea "stiintifica", altii mai tin cu dintii de locurile in comisii pentru ca au pierdut contactul cu realitatea. Cunosc o anume persoana care, atunci cind era in activitate, era un umil cadru, ce se ascundea de sef si citea doar ...Libertatea. Azi, este un "membru marcant al unei venerabile Comisii".
Pe unii nu ii baga nimeni in seama. Au inventat "supervizarea" ca fiind ultima sursa de venit. O exploatare en-gros a unor copii dornici sa invete, sa lupte pentru sanatatea semenilor. Am facut un sondaj. Toti supervizatii cotizeaza pe toate partile pentru bunastarea maestrilor(s.n.).

Al cui este Colegiul ? ( s.n.)
Personal, nu ma simt reprezentat de acest distins for stiintific. Atmosfera de acolo e ca cea de la Facultate/Universitate si anume,caracterizata de o vibratie malefica.
Ce a creat o asemenea atmosfera ?
De ce nu sunt implicati adevarati specialisti? ( s.n.)

Nu am vazut ca Dna Profesor Holdevici sa fie implicata.(s.n.- oare ? Dupa unele relatari de pe Internet este colonel S.R.I...) Si absolut nimeni nu ar ridica obiectii.
de asemenea lipsesc Domnii Profesori Golu ( s.n.- M.Golu mi-a spus ca s-a pensionat ...ca sa scape de ei probabil) .

Tin sa va aduc aminte, celor care ati fost la inmormintarea Profesorului Zlate, ca o anume profesoara ii spunea sotului>
"ia uite draga, citi au venit la asta".

Groaznic,nu e asa?

Nu am vazut un zimbet in etajul 5 din Facultatea de Psihologie.( s.n.)
Si avem pretentia ca, psihologii sunt niste "niste manageri ai sufletelor umane".
Nori negri plutesc deasupra psihologiei romanesti.(s.n.)

Culmea, la Sociologie este cu totul altceva. Atmosfera este cu mult mai relaxanta, valorizanta.
de aceea si scoala/interiorul arata cu totul altfel.

Last Edit: 2009/02/20 13:40 By focus.

Sursa : http://www.psihologiaonline.ro/forum/index.php?option=com_fireboard&Itemid=26&func=view&catid=37&id=249#249

Democratie psihologica prin reprezentare militara

2009-06-22T06:21:00.000-07:00

Democratie psihologica prin reprezentare militara

O relatare recenta despre domeniul psihologic aflata chiar pe pagina de titlu a Colegiului Psihologilor din Romania (www.copsi.ro) ne atrage atentia :

"În şedinţa Conducerii operative din data de 04.06.2009 domnul psiholog dr. Ion DUVAC a fost investit, ca reprezentant al Colegiului Psihologilor din România,la negocierea sistemului de salarizare unitar în grupul de dialog social al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale."

Cum aceasta investire este una foarte importanta pentru intreaga breasla, cateva date despre persoana in cauza sunt binevenite. In acest caz putem afla de pe Internet ca domnul psiholog Ion Duvac este si membru in Comisia de Psihologie a Ministerului Sanatatii( http://www.ms.ro/pagina.php?id=341). Am presupus in mod logic ca persoana in cauza are o specializare ( civila, bineinteles ) adecvata acestei Comisii . Prima surpriza. Domnul Ion Duvac este de fapt "vicepresedinte al Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala,psihologie clinica" ( www.presamil.ro/SMM/2005/5/31-40.htm ) si este in realitate...colonel ( cf. Psihologii serviciilor secrete - http://www.ziua.net/display.php?id=231627&data=2008-01-12) Interesant... Mai departe aflam usor ca acesta este lector drd la Catedra de Sociologie a Facultatii de Sociologie si Asistenta din Bucuresti (http://www.unibuc.ro/ro/hcd_ionduvac_ro ) si ca domnia sa este titular al Cursului „Intelligence şi securitate naţională”, si co-autor al "Masterului de Securitate" avand si preocupari "specifice" :"Cultura de intelligence a decidentilor politici 2007" (?!) (http://193.231.1.3/mod/resource/view.php?id=484). Ce legatura exista intre Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala din Bucuresti , "problemele specifice", "Masterul de Securitate" sau "Cultura de intelligence..." numai domnul Ion Duvac stie...

Pentru a clarifica statutul domnului Duvac recurgem chiar la resursele Colegiului Psihologilor din Romania. In acest caz CV-ul prescurtat al persoanei in cauza este unul elocvent si l-am postat in addenda de mai jos.

Sa rezumam . In psihologia romaneasca avem cea mai inaintata democratie din lume in privinta sanselor unei cariere profesionale de exceptie . Este perfect posibil ca un ofiter de graniceri sa devina in mars fortat , sef de promotie la o facultate la zi, psiholog, psiholog resurse umane,( specialist in ) Selecţie psihologică ,Asistenţă, consiliere şi recuperare psihologică,Trainig psihologic aplicat pentru categoriile speciale de personal,Team building, Diagnoze şi intervenţii organizaţionale ,Management resurse umane, Proiectare organizaţională , dar si Şef serviciu, Şef direcţie, Consilier, Psiholog clinician, doctor,istoric, sociolog, consilier, doctor, conducator de masterate, colonel,lector si titular al Cursului „Intelligence şi securitate naţională”, co-autor al "Masterului de Securitate" , sa se ocupe de "Cultura de intelligence a decidentilor politici" , sa devina vicepresedinte al al Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala, membru al Comisiei de Psihologie a Ministerului Sanatatii fiind investit in "Conducerea operativa" (interesanta sintagma !!) a Colegiului Psihologilor din Romania ca "reprezentant al Colegiului Psihologilor din Romania, la negocierea sistemului de salarizare unitar în grupul de dialog social al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale."
Uff ! O secunda sa ne tragem impreuna sufletul ...
Revenind la oile noastre, pentru un militar aceasta ruta sociala este de-a dreptul fulminanta demonstrand fara drept de apel ca militarii sunt intotdeauna ca performante deasupra civililor deoarece stim cu totii ca in acest caz armata este o institutie fundamentala a statului roman dar psihologia nu. Problema este ce cauta aici civilii, mai exact ce cauta un colonel intre civilii din Colegiul Psihologilor din Romania sau in Comisia de Psihologie a Ministerului Sanatatii ( asa cum odata la lucrarile pentru metroul din Bucuresti intotdeauna era parasutat in varf un general exact in pozitia ciresei de pe tort pentru ca , nu-i asa,armata e intotdeauna cu noi, nu impotriva noastra , de aceea trebuie sa ne si conduca profesiile si destinele ... ).
Mister total, dar cu aprobare de la "Conducerea operativa" a Colegiului pentru care infratirea democratica a militarilor cu civilii ( infratire in care primii sunt intotdeauna mai egali decat ultimii) este una "naturala". Dupa aceasta institutie legal constituita si dupa conducerea ei , este perfect legal si normal ca drepturile psihologilor civili sa fie sustinute de catre... militari. Daca aceasta e starea de fapt, pana la starea de drept nu mai este decat un pas. Si acesta poate fi foarte usor de facut pe un silogism ultraverificat in peste 50 de ani : "interesul national trebuie sa prevaleze asupra intereselor individuale si de grup". Si cine reprezinta mai bine in cazul acesta interesul national decat decat armata sau serviciile ?! Ati ghicit ! Psihologii acestora...
Si ce facem cu restul si cu parerea societatii civile ?! Aceasta nu mai e o problema nationala.

Sergiu SIMION

Addenda

Portretul social ( oficial ) al reprezentantului psihologilor la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale ( date disponibile pe Internet ).

RUTA SOCIALA

"CURRICULUM VITAE
formă restrânsă

INFORMAŢII PERSONALE:

Nume DUVAC ION
Adresă Bucureşti ********
Telefon ********
E-mail ********

Naţionalitate Română
Data şi locul naşterii 03.12.1962, Localitatea Bâlta, judeţul Gorj

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ:

• 1994 – prezent Ofiţer psiholog
• Numele angajatorului Structuri din domeniul securității naționale
• Tipul activităţii sau a sectorului de activitate Selecţie psihologică
Asistenţă, consiliere şi recuperare psihologică
Psihologie clinică
Trainig psihologic aplicat pentru categoriile speciale de personal
Team building
Diagnoze şi intervenţii organizaţionale
Management resurse umane
Proiectare organizaţională
Managementul serviciilor psihologice
Consiliere managerială
Managementul proiectelor
• Funcţii ocupate ca psiholog Psiholog resurse umane, Şef serviciu, Şef direcţie, Consilier, Psiholog clinician

• 1986 - 1990 Ofiţer
• Numele angajatorului Ministerul Apărării Naţionale
• Funcţia ocupată Ofiţer de execuţie în mai multe unităţi

STUDII ŞI CURSURI DE SPECIALITATE:

Anul 2004
• Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Universitatea Bucureşti,
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele educaţiei
• Principalele subiecte tratate Teza de doctorat cu tema „Abordarea sinergetică a agresiunii psihologice – premisă metodologică pentru elaborarea unei strategii de contracarare”
• Numele calificării primite Doctor în psihologie
• Nivelul în cadrul clasificării Foarte bine

• Perioada 2000 – 2002
• Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Universitatea Bucureşti,
Facultatea de Sociologic şi Asistenţă Socială,
Master în sociologie: „Studii de securitate şi integrare euroatlantică”

• Perioada 1999 – 2000
• Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davilla” Bucureşti,
Curs postuniversitar: „Consiliere Psihologică”

• Perioada 1993 – 1998
• Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Universitatea Bucureşti,
Facultatea de Istorie, curs fără frecvenţă
• Principalele subiecte abordate Lucrarea de licenţă: „Aspecte politico – diplomatice ale conflictului din Golf”
• Numele calificării primite Licenţiat în Istorie universală contemporană
• Nivelul în cadrul clasificării Media licenţă 9.33

• Perioada 1989 – 1994
• Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Universitatea Bucureşti,
Facultatea de Socio-psiho-pedagogie, Secţia Psihologie, curs de zi
• Principalele subiecte şi calificări însuşite Preocupări pentru psihologia organizaţională, managementul resurselor umane, psihologie militară, război psihologic
Lucrarea de licenţă - „Abordarea sinergetică a războiului psihologic - premisă metodologică pentru o strategie de contracarare”
• Numele calificării primite Licenţiat în psihologie
• Nivelul în cadrul clasificării naţionale Şef de promoţie,
Media 9,86

• Perioada 1983 – 1986
• Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu”, Sibiu
Arma Grăniceri
• Numele calificării primite Ofiţer activ
• Nivelul în cadrul clasificării Media 9,54

APTITUDINI ŞI COMPETENŢE
PERSONALE:

LIMBA MATERNĂ ROMÂNA

LIMBI STRĂINE CUNOSCUTE
LIMBA ENGLEZĂ
• Abilitatea de a citi nivelul:foarte bine
• Abilitatea de a scrie nivelul: foarte bine
• Abilitatea de a vorbi nivelul: foarte bine

LIMBA FRANCEZĂ
• Abilitatea de a citi nivelul: foarte bine
• Abilitatea de a scrie nivelul: foarte bine
• Abilitatea de a vorbi nivelul: foarte bine

LIMBA SPANIOLĂ
• Abilitatea de a citi nivelul: bine
• Abilitatea de a scrie nivelul: bine
• Abilitatea de a vorbi nivelul: bine

APTITUDINI ŞI COMPETENŢE
SOCIALE:
Spirit de echipă
Bun comunicator
Aptitudini de negociator
Abilităţi de lider informal
Relaţionare interpersonală eficientă
Capacitate de autorealizare

APTITUDINI ŞI COMPETENŢE
ORGANIZATORICE
Gândire managerială de tip prospectiv
Abilităţi manageriale de nivel strategic
Viziune reformatoare
Promotor al unui management organizaţional performant
Abilităţi motivatoare
Competenţă în proiectarea şi realizarea de diagnoze organizaţionale eficiente
Valorizator al „punctelor forte” ale culturii organizaţionale
Capacitate ridicată de optimizare a proceselor instituţionale
Apt să realizez construcţii organizaţionale eficiente
Capacitate decizională ridicată în condiţii de criză

APTITUDINI ŞI COMPETENŢE
TEHNICE
Utilizez în mod frecvent computerul (!)
PERMIS DE CONDUCERE Categoria B

INFORMAŢII SUPLIMENTARE:

Martie 2007 - participare la Sesiune internaţională de comunicări ştiinţifice organizată de SRI cu temele „Cultura de intelligence a decidenţilor politici” şi „Managementul serviciilor psihologice în domeniul siguranţei naţionale”
Martie 2006 – participare la Sesiune internaţională de comunicări ştiinţifice organizată de SRI cu tema „Sinergizarea activităţii structurilor cu atribuţii informative – obiectiv prioritar al optimizării politicilor de securitate naţională din ţara noastră”
Aprilie 2006 – prezent, membru în Comisia de Psihologie a Ministerului Sănătăţii
Aprilie 2006 – prezent, coordonator ştiinţific pentru 2 granturi de cercetare în psihologie clinică (unul internaţional şi unul naţional CNCSIS de tip A)
2005 – prezent, iniţiator şi coordonator al Masterului „Psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale”, organizat de Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universităţii Bucureşti
2005 – prezent, titular al cursurilor: „Managementul serviciilor psihologice în domeniul securităţii naţionale” și „Psihologia intelligence-ului” din cadrul Masterului „Psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale”
2005 – prezent, vicepreşedinte al Comisiei de Psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Colegiului Psihologilor din România
2005 – psiholog principal psihologie aplicată în domeniul securității naționaleși psihologie clinică
2002 – prezent, profesor asociat al Universităţii Bucureşti
2002 – prezent, titular al Cursului „Intelligence şi securitate naţională” şi cotitular al Cursului „Decizie politică şi securitate naţională”. În cadrul Masterului „Studii de securitate”, organizat de Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială am prezentat în diverse manifestări ştiinţifice şi publicat peste 45 de studii şi articole referitoare la: Selecţia psihologică în organizaţiile speciale, Războiul psihologic, Psychological profiling, Intelligence şi securitate naţională, Decizie politică şi securitatea naţională, Comunitatea naţională de Informaţii, Managementul informaţiilor clasificate, Agresiunea psihologică, Dimensiunea psihologică a securităţii naţionale, Business intelligence etc.
Lucrări în curs de apariţie: „Intelligence şi securitatea naţională – analiză instituţională” (dezvoltare curs universitar, lucrare de autor - mai 2009), „Managementul serviciilor psihologice în domeniul securităţii naţionale” (dezvoltare curs universitar, lucrare de autor - aprilei 2009), „Cultura de psihologie în România post-integrare: actualitate şi tendinţe” (lucrare de autor – iulie 2009), „Securitatea privată” (coautor, capitolele „Intelligence-ul privat: Business Intelligence şi Competitive Intelligence” şi „Business Intelligence – oportunitate de nişă pentru cadrele în rezervă din domeniul siguranţei naţionale” – mai 2009), „Aplicaţii ale studiilor de securitate” (coautor, capitolul „Cultura de securitate a decidenţilor politici. Particularităţi în formarea culturii de intelligence a elitelor politice”, noiembrie 2009) "

Sursa :
www.copsi.ro/COLEGIU/candidaturibucuresti/29%202%20CV%20Ion%20Duvac.doc -
http://www.copsi.ro/COLEGIU/candidaturibucuresti/

Activitate de reprezentare
45. Comisia de psihologie a Ministerului Sanatatii
Preşedinte: prof. dr. Mihaela Minulescu – Bucureşti;
Vicepreşedinte: prof. dr. Ion Dafinoiu - Iaşi;
Membri:
- prof. dr. Daniel David - Cluj-Napoca;
- conf. dr. Ion Duvac - Bucureşti;
Sursa : http://www.ms.ro/pagina.php?id=341

Socializare
Nume
Ion Duvac
Data nasterii
03/12/1962
Locatie
Mondeville (Bucuresti)
Romania
Profesie
psiholog (Profesor)
Hobbie-uri
fotografia digitata (!)
Data şi locul naşterii 03.12.1962, Localitatea Bâlta, judeţul Gorj
http://ro.netlog.com/ionduvac )

Lucrari adresate ...societatii civile

Ion Duvac "PSIHOLOGIE APLICATA IN DOMENIUL SECURITATII NATIONALE" – OPORTUNITATE DE SPECIALIZARE
Sursa : http://www.e-scoala.ro/psihologie/master_psihologie_aplicata_in_domeniul_securitatii_nationale.html

Ion Duvac - Cultura de intelligence a decidentilor politici 2007
Sursa : http://193.231.1.3/mod/resource/view.php?id=484

Cu psihologul la psiholog

2009-06-10T00:47:00.000-07:00

Constat de multa vreme existenta unui adevarat armaghedon in spatiul virtual in care ideile pro si contra unui anumit sistem de valori sau unei atitudini ( indiferent daca e vorba de domeniul politic , social, moral,etc. ) se infrunta cu o asemenea virulenta incat se ajunge in foarte multe cazuri pana la blocarea dialogului . Am citit mai demult o opinie foarte interesanta despre psihologi si terapia psihologica care rezuma o atitudine sociala, opinie care merita citata in antiteza cu partizanii pozitiei contrare. O redau mai jos :

"Cu psihologul la psiholog

Am citit într-un alt blog despre relaţia psiholog-pacient, în care, după unii, psihologul "nu trebuie să se implice prea mult". Probabil că cetăţeanul zdruncinat care ajunge la psiholog realizează prea puţin că, odată ce s-a aşezat pe scaun în cabinet, a devenit client, dar şi subiect. Cu alte cuvinte, materie primă pentru câteva experienţe inedite în care dezechilibrele vor fi zdruncinate de alte dezechilibre recomandate de psiholog pentru redresarea subiectului. Dacă n-ai citit nimic despre terapia psihologică, n-o să-ţi dai seama că redresarea se face printr-o serie de acte şi afecte la fel de anormale precum anomalia cu care ai intrat în cabinet. În schimb, după o vreme, vei căpăta senzaţia certă că ai scăpat de micile sau marile dezechilibre cu care te-ai prezentat la psiholog, dar şi că te-ai pricopsit cu vreo câteva schimbări de percepţie a lumii înconjurătoare.
Fără a intra în detalii de specialitate, dau ca exemplu cazul unei cunoştinţe apropiate care, după un divorţ, al doilea, s-a hotărât să meargă la psiholog pentru consiliere. Omul era întrucâtva abătut. Avea privirea aceea, mai mult pierdută decât meditativă, un fapt vizibil pentru cei care ştiu să citească chipuri. După câteva şedinţe, vreo cinci la număr, omul a căpătat, peste figura sa tristă şi pierdută, un zâmbet subţire şi suspect. Ceea ce era însă bizar şi, cred, dramatic e că, pe durata terapiei psihologice, cunoştinţa mea ne recomanda nouă (doi prieteni care fusesem informaţi chiar de el despre şedinţele sale la psiholog), să mergem şi noi la psiholog, cu motivul că e o terapie plăcută. Omul n-a stat să se întrebe dacă ne apasă vreun dezechilibru, vreo suferinţă, ceva. Pur şi simplu, omul părea convins de efectele benefice ale terapiei psihologice, încât se putea aplica şi cu titlu de profilaxie. Mi-am dat seama curând că, de fapt, ceva se întâmpla în şedinţa de terapie psihologică. Omului meu i se argumentase suficient că nu prea există normalitate, încât, la un moment dat, cunoştinţa mea chiar ajunsese să afirme că, de fapt, toată lumea ar trebui să meargă la psiholog. Iată cum doar câteva şedinţe de terapie psihologică îţi schimbă întreaga percepţie despre normalitate! Bineînţeles, unii spun că psihologul, ca specialist, "nu trebuie să se implice prea mult", că trebuie să rămână neutru faţă de trăirile subiectului, chiar dacă pacientul abia mai e stăpân pe sine şi i se predă, cu toate ale sale, ca să fie pus pe drumul firesc. Eu spun că psihologul ştie prea puţin despre trăirile unui om dacă nu se implică total. Dar "total" e irealizabil. Iar cel care nu se implică nu poate aplica un tratament adecvat. Nu ştiu cum e senzaţia abandonării sinelui în braţele psihologului, dar sigur un astfel de act nu aparţine decât celor care nu mai cred în ei înşişi. Eu nu cred în psihologi, dar cred în prietenii inspiraţi care se implică şi care sunt gata să te sprijine oriunde şi oricând, fără programare. Cred în cei care înlătură suferinţa semenilor prin căldura lor interioară şi dezinteresată. Şi mai cred că ajungi la psiholog doar atunci când n-ai avut grijă să vorbeşti cu tine însuţi şi cu Dumnezeu. Lipsa acestui dialog înseamnă şi lipsa aproapelui căruia îi porţi şi îţi poartă de grijă. De aceea, cred că, atunci când eşti frânt sufleteşte şi înainte de a te lăsa pe mâna unui psiholog, e mult mai înţelept să te predai Domnului, care le vindecă pe toate oriunde, oricând şi pentru oricine, cu dragoste.”
Mihai Apian
Thursday March 6, 2008 - 12:14am (PST)

( http://blog.360.yahoo.com/blog-ch7nWk08cq7bFRPttpSFLvaGLg--?cq=1&p=105 )

Si o reactie pe acelasi blog :

"nu pot comenta acest blog... ca am formatie de terapeut, de aia... eu as apara cu dintii si cu unghiile o stiinta foarte folositoare omenirii, tu ai apara un dogmatism in care nu cred, si am ajunge la conflict, nu pentru ca am vrea, ci pentru ca eu is in stare sa demonstrez cu pretul vietii utilitatea psihologiei si a terapiei. la faza asta sunt destul de extremista. cu dumnezeu n-am prea vorbit, da cu psihologi da, si, pentru mine, au fost mai utili. de aceea, din spirit de simpatie reciproca nu am sa comentez. ar dura la nesfarsit, iar genul asta de dezbatere prefer sa o tin face to face, cu argumente solide, care ii scapa internetului. alta data, poate..."

Tuesday April 15, 2008 - 09:25pm (EEST)
( http://blog.360.yahoo.com/blog-ch7nWk08cq7bFRPttpSFLvaGLg--?cq=1&p=105 )

Problema este ca intre ceea ce sustin psihologii in spatiul public si intre ce doresc si sustin oamenii exista in mod cert o incompatibilitate . Sa vedem acum cateva opinii ale psihologilor exprimate de aceasta data in spatiul public oficial :

Opinie :

"Dacă pentru fiecare partener e importantă libertatea de a experimenta ceva nou şi satisfacerea curiozităţii sexuale, o relaţie deschisă poate funcţiona fără probleme."
- Cristina Dinuţă, psiholog
(http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/854198/La-ce-ajuta-triunghiurile-amoroase/)

Reactii :

de ce nu ati pus cu majuscule asta :
de Bubu, luni, 8 iunie 2009 - 22:26

„Atata timp cat in cadrul cuplului exista dragoste, bucurie si oglindire, rareori se mai poate face spatiu acolo pentru terte persoane, caci tendinta umana este de a pastra ceea ce ne multumeste si ne bucura”. Psihologul Laura Melciuc. Citatul face parte tot din articolul dvs.Sau vreti neaparat sa induceti interesul pentru "poliamor" ???,
(http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/854198/La-ce-ajuta-triunghiurile-amoroase/)

• Daaa
de jhdfkehfre(Vizitator), marţi, 9 iunie 2009 - 01:25

"Dupa ce au criticat inversunat viata sexuala a lui Berlusconi, ca vorba aia totul este in ordine in romanika si ne putem ocupa si de altii, acuma incurajam romanii la sex in grup, asa poate uita de foame ...sunteti jalnici."
(http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/854198/La-ce-ajuta-triunghiurile-amoroase/)

• PSIHOLOGII AU EI INSISI NEVOIE DE TRATAMENTE PSIHOLOGICE
de etienne (Vizitator), marţi, 9 iunie 2009 - 03:23

"Psihologii astia sunt un fel de niciunfel ...Ei vor sa reinventeze roata ...Dar nu sunt in stare sa-si controleze nici macar situatiile personale ...Asa am ajuns ca indivizi divortati sa dea sfaturi despre cum sa ne pastram casnicia ,sau indivizi fara copii care dau lectii despre cum se educa si cresc copiii...Datorita lor am ajuns unde am ajuns.Din cauza acestor psihologi am ajuns sa tratam copii recalcitranti cu medicamente pentru bolnavi mintal,inlocuind sfanta PALMA care punea automat lucrurile la punct .Din cauza psihologilor,am ajuns sa inventam boli care nu exista si sa consideram egoismul o calitate .Psihologii sunt un fel de instigatori la nonconformism in societatea moderna ."
(http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/854198/La-ce-ajuta-triunghiurile-amoroase/)

Opinie "profesionala" despre noua revolutie sexuala :

"Normalitate vs anormalitate
Alte practici sexuale care s-ar putea solda cu priviri dezaprobatoare:

Sexul in grup - vecinele tale de palier nu ar vrea sa afle ca esti o practicanta a sexului in grup, pe langa faptul ca ai fi evitata, s-ar putea sa te trezesti cu mai multe persoane trecute la intretinere.
Sexul anal - unul dintre cele mai mari tabuuri sexuale. Nu uita: lubrifiaza.
Filmele porno - folosite pentru satisfacerea solitara sau ca pre¬¬lu¬diu pentru actul sexual sunt con¬siderate ca apartinand barbatilor.
Jucariile sexuale - sunt atat de variate, incat cu siguranta te vei distra alegand ceva pentru tine si partenerul tau.

Daca faci sau nu sex, daca te-ai gandit ca ai vrea sa incerci altceva, nu uita ca sexul inseamna comunicare si placere. Daca ceea ce faci tu nu iti provoaca placere, atunci probabil nu ti se potri¬veste. Tu esti singura care poate defini normalitatea. Alaturi de partenerul tau...

Masturbarea este un alt tabu legat de sexualitate. Daca esti singura, se presupune ca nu faci sex, nimeni nu se gandeste ca ai putea sa-ti pro¬voci placere si singura, in ab¬senta unui anumit partener.
Text: Psiholog Robert Cristian
Sexul si efectele lui... sociale – Revista SANA

(http://209.85.135.104/search?q=cache:W-JT38T5ujYJ:www.e-sana.ro/index.php%3Fa%3D1466%26p%3D2+psihologia+sexului+in+grup&hl=ro&ct=clnk&cd=7&gl=ro)

Manipularea prin mass-media

2009-05-24T04:08:00.000-07:00

Un articol aparut azi in Evenimentul zilei :

Sorin Iordache - Căsătoria, subiect perimat
( http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/852157/Casatoria-subiect-perimat/)

reprezinta o mostra de manipulare crasa . Teza de baza este urmatoarea :

"Psihologii susţin că sărăcia şi lipsa valorilor diminuează dorinţa românilor de a-şi întemeia o familie."

Si sa vedem pe scurt ce sustin psihologii citati in articol :

"În societatea actuală, oamenii nu se mai ghidează după aceleaşi valori, afirmă psihopedagogul Monica Morar. „Şi criza din ultima perioadă poate fi o cauză, pentru că lipsa banilor duce la discuţii, probleme şi la o lipsă de răbdare în a asculta ce are de spus şi partenerul”, spune Monica Morar. Psihopedagogul e de părere că familia nu mai este considerată „celula” de bază a societăţii, iar tinerii sunt tot mai dezorientaţi, în lipsa unor adevărate valori morale. De cealaltă parte, scăderea numărului de căsătorii ar putea fi dată, în contextul crizei actuale, de lipsa siguranţei zilei de mâine, condiţii în care mulţi se gândesc de două ori înainte de a-şi întemeia o familie. "

"„Teama de a-şi pierde liberatea, lipsa timpului pentru cunoaştere şi socializare, modificarea statutului femeii într-unul de succes, lunga perioadă de muncă din timpul zilei, toţi aceşti factori îi conving pe românii de astăzi că instituţia căsătoriei nu mai este una cu adevărat necesară”, afirmă psihoterapeutul Nuşa Bugeac. Ea a mai constatat că în cuplurile de astăzi instituţia religioasă a căsătoriei s-a perimat, în timp ce copiii nu mai reprezintă o prioritate, aceştia putând să apară şi la vârste mai înaintate ale soţilor. "

Nu merita sa pierdem timpul cu analiza acestor afirmatii. In esenta, a sustine din perspectiva unei profesii inca de impact, ca " toţi aceşti factori îi conving pe românii de astăzi că instituţia căsătoriei nu mai este una cu adevărat necesară " reprezinta o afirmatie complet gratuita si un act de iresponsabilitate profesionala si sociala.

Dar cea mai elocventa demonstratie ca atitudinile si valorile promovate prin articol nu au o aderenta sociala reala ( desi prin repetarea lor obsesiva se incearca insinuarea lor ) este reactia pe care o starnesc acestea in constiinta anonima care desi nu se poate manifesta in spatiul formal unde zburda formatorii de opinie oficiali , are acelasi impact daca nu unul si mai puternic pentru ca are adeziunea spatiului real si a oamenilor reali :

Casatoria
de ...(Vizitator), sâmbătă, 23 mai 2009 - 22:30

mda...si "intamplator" subiectul asta apare odata cu marsul "gheilor" adica ce destepti/moderni/trendy sunt ei si ce perimati si anacronici si obtuzi suntem noi
. Mai rasfirati baieti, mai rasfirati....

"Hmm..
de Critic(Vizitator), duminică, 24 mai 2009 - 03:16

Observ si eu cum ataca pe toate fronturile. Articolul apare intamplator odata cu propaganda homosexualismului. Dar gradul de manipulare e ingrozitor. Termenii in care pun problema "expertii" e nerezonabil. Romanii (eterna generalizare) s-ar lasa convinsi de lunga perioada de munca [Citeste] la serviciu(in loc sa zica stresati). Adica in loc sa incurajeze familia protestand fata de presiunea sociala la care e supusa, psihopedagogii ii bat ultimul cui. "

"saracia si lipsa valorilor".....
de Trecatorul(Vizitator), sâmbătă, 23 mai 2009 - 23:09

...spuneti voi.Eu zic doar lipsa valorilor.Saracia e doar un detaliu.Nu suntem mai saraci material ca in alte timpuri ci "doar" spiritual.De acolo pornesc toate relele.Bunicii mei(din ambele parti) s-au casatorit tineri si ,desi au fost slugi,au reusit putin cate putin [Citeste] sa-si construiasca viitorul,chiar cu o familie numeroasa,desi au fost razboaie si foamete.Si e o caracteristica a acelor timpuri.Ca sa intelegeti,nu e treaba mea,(oamenii sunt liberi ) dar Tiriac,S.O.Vantu,Tintareanu,Guta,Cotabita...(si lista e lunga),nu cred ca-s impiedicati de saracie(materiala) si nici de probleme medicale sa "intre in randul lumii".Am sa ma opresc aici,ca sa nu fiu acuzat ca-i judec pe altii.Intariti-va moral si spiritual.Restul vine de la sine....

Cu toata presiunea sociala ( mass-media este esentiala in acest caz ) care exista de zeci de ani asupra mintii si psihicului cetateanului obisnuit care ar trebui sa creada ce i se spune nu ceea ce vede cu ochii lui, cat timp mai exista oameni lucizi ca cei citati anterior avem toate motivele sa fim optimisti.

Umanizarea securistilor sau utilitatea sociala a psihologiei

2009-05-10T04:20:00.000-07:00

Umanizarea securistilor sau utilitatea sociala a psihologiei

Citesc in "Adevarul" de astazi - si nu mai constituie de mult o surpriza prin noua orientare a psihologiei de la noi - despre modul in care unii psihologi interpreteaza si motiveaza intr-o grila originala comportamentul unor ofiteri de Securitate dovediti ( dar judecati numai ca informatori), victimele acestora fiind socotite pagube colaterale :

"Poate Dan Voiculescu se afla sub presiune când a luat această decizie şi când a acţionat nefavorabil pentru rudele lui, poate a fost şantajat, şi atunci a încercat să îşi salveze propria piele, chiar dacă asta presupune rănirea celor din jur, a celor apropiaţi."Psihologii interpretează actul comis de Dan Voiculescu ca fiind unul caracteristic „omului dispus să facă orice pentru a-şi salva pielea, pentru a-şi vedea ţelul împlinit”, după cum declară Hanibal Dumitraşcu pentru „Adevărul”.

„Dacă se vrea schimbarea comportamentului unei persoane, se poate. Prin lucruri precum ameninţarea privării de adăpost, serviciu sau alţi factori decisivi în viaţa unui individ, necesităţile se reorganizează, vârful piramidei cade (autorealizarea), şi nu mai ajunge să fie îndeplinit, iar omul se întoarce mereu spre bază (nevoi fiziologice: foame, sete, adăpost) , unde îi este ameninţată existenţa.

Din disperare se poate recurge la un asemenea act, când se pun în pericol relaţiile cu cei din jur. Cine ajunge să practice asemenea lucruri are distrus sistemul de relaţii interpersonale, nu se regăseşte la nivelul relaţiilor interumane şi trăieşte sentimente de incertitudine, angoasă, nevroză, e greu să se împace cu sine şi cu ceea ce a făcut”, conchide psihologul Hanibal Dumitraşcu.

( http://www.adevarul.ro/articole/turnatoria-lui-felix-un-act-de-lasitate.html )

Pentru acest psiholog (dar dupa "Adevarul" de fapt psihiatru ! ) , santajul este ceva firesc, aproape ca o practica sociala normala , domnia sa acreditand implicit ideea ca oricine era santajat cu pierderea locuintei,serviciului ,etc. devenea in mod automat informator. Este la fel de stupefianta compatimirea turnatorului si nu a victimei si de-a dreptul hilara atribuirea unei "nevroze de constiinta " unui... ofiter de Securitate ! Dar cum la noi, in 2009 , un ofiter de Securitate poate fi in mod legal "psiholog" ( " nu le putem lua acest drept! " ) si poate face parte din conducerea breslei daca pur si declara fara nici o consecinta ca " nu a facut Politie Politica ", nimic nu mai trebuie sa ne mire.

Sergiu SIMION

Tradarea psihologiei

2009-05-06T12:48:00.000-07:00

Tradarea psihologiei

O mai tanara colega de breasla mi-a pus de curand o intrebare transanta : “ Cum poate cineva sa renunte la profesia lui ?”. Am promis ca-i voi raspunde la aceasta intrebare dar pentru ca raspunsul nu este atat de simplu, o voi face treptat prezentand motivele pentru care am renuntat la aceasta profesie. Aceeasi intrebare dar sub forma de repros ( “Ai tradat psihologia !”) mi-a fost adresata de o prietena jurista. Dar "tradarea psihologiei" are mai multe sensuri si depinde de cine este facuta. Mai jos este prezentat un material autentic care se refera la conditia psihologului la stat si poate fi interesant pentru psihologii onesti .

Referat
cu privire la statutul si salarizarea psihologului F.C.N.E. Cernavoda

D-lui Presedinte al Renel
In atentia _________________________________________________

Consider ca este necesar sa supun atentiei Dvs o situatie existenta de mai multa vreme si de a carei rezolvare depind atat conditiile concrete in care imi desfasor activitatea in cadrul intreprinderii cat si salarizarea mea. In virtutea acestui scop, relatarea are un caracter impersonal si se axeaza asupra cauzelor care au generat-o . Ca atare, nu exista nici o persoana sau chiar o intentie explicita care sa poata fi puse sub semnul acuzarii , scopul relatarii fiind numai cel mentionat anterior.
In cei 10 ani de activitate prestata in aceasta unitate (sunt angajat din anul 1987) statutul si salarizarea mea ,ca psiholog ,nu au fost definitivate. Data fiind perioada lunga de timp aflata in discutie sunt prezentate mai jos numai elementele importante :

* In anul 1988 ,dupa aproape 2 ani de practica in laboratoare de profil (Laboratoarele de Psihologie din cadrul fostului Minister al Energiei Electrice, Laboratorul de Medicina Aeronautica, Institutul de Neurologie si Psihiatrie, Centrul de Selectie al Ministerului Apararii Nationale,etc.) si fiind absolvent al sectiei de Psihologie din cadrul Universitatii Bucuresti , am fost autorizat - conform reglementarilor in vigoare si normelor specifice domeniului psihologic - ca psiholog specialist C.N.E . Din comisie a facut parte reprezentantul Asociatiei Psihologilor din Romania (psiholog Bogdan Lucaciu), ,reprezentanti ai Laboratorului de Psihologie ICEMENERG ( Cornel Sofronie - in prezent cadru de conducere la Centrul de Formare Profesionala din Renel), Laboratorul de Psihologie al CIPEET (psiholog Dan Barbulescu), reprezentantii de atunci ai MEE si INC. Secretarul comisiei a fost d-na ing. Iuliana Gagean care a intocmit si procesul verbal. Mentionez ca in mod curent autorizarea psihologilor - indiferent de domeniul in care activau - avea loc dupa cel mult 1 an de practica .
Motivatia acestei autorizari a fost urmatoarea :

* practica in vederea autorizarii a fost cea mai lunga in raport cu autorizarile curente ale psihologilor din Ministerul Energiei Electrice de atunci si era pentru prima data cand un psiholog dintr-un domeniu de activitate era pregatit prin documentare / practica si in alte domenii de activitate ( in mod concret am cunoscut metodologia aferenta si /sau am asistat la examinarea dispecerilor si operatorilor si muncitorilor din centralele electrice clasice - in general a lucratorilor din industrie - selectia pilotilor militari (avioane supersonice), selectia cadrelor de conducere din armata, examinarile facute de psihologii clinicieni , examinari psihiatrice etc.

* titulatura nu putea fi aceea de psiholog principal deoarece nu se putea face derogare de la reglementarea conform careia acest titlu se acorda numai dupa 5 ani vechime si ,in plus, nu se putea face distinctia dintre o centrala electrica clasica si una nucleara respectiv intre complexitatea activitatii psihologice aferente acestora ( metodologiile de examinare , standardele si etaloanele sunt distincte pentru cele doua cazuri).

In consecinta s-a hotarat crearea functiei /titlului de psiholog specialist ( din cate cunosc acest titlu a mai fost obtinut dupa 1990 de coordonatorul psihologilor din Renel ,psiholog Monica Eftimie). In nomenclatorul Renel aceasta functie este salarizata intre clasele 19 (minim) si 30 (maxim) .
In cazul de fata autorizarea a insemnat dreptul a face examinarile psihologice pentru CNE Cernavoda (de selectie,de autorizare, etc.) de a elibera avize , de a utiliza parafa etc. si de a fi salarizat conform acestei activitati si acestei pregatiri. Din pacate , nici atunci , nici mai tarziu biroul personal nu a luat in considerare aceasta schimbare in statutul meu profesional si nu a actionat in conformitate cu aceasta situatie .
Consecinta directa a acestui fapt a fost aceea ca in cei 9 ani de activitate psihologica desfasurata la C.N.E Cernavoda (raportarea este facuta la momentul autorizarii) am fost salarizat sub grila stabilita de Renel pentru acest domeniu .

Am incercat cu ani in urma sa rezolv aceasta problema cu ajutorul instantelor calificate din cadrul intreprinderii. Juristul de atunci a evitat sa se pronunte in aceasta chestiune. Nici cu lucratorii de la biroul personal nu am avut mai mult succes. In intreaga perioada care s-a scurs de la autorizarea mea si pana in prezent nu am primit nici un raspuns si nici o explicatie de la nici o persoana care a lucrat sau lucreaza in acest birou. Mai mult decat atat , atunci cand am insistat, mi-a fost refuzat accesul la actele originale intocmite de comisia de autorizare respectiv actul de autorizare si procesul verbal intocmit de d-na ing. Iuliana Gagean motivandu-se ca " s-au pierdut". In momentul in care m-am oferit sa aduc actul original (exemplarul meu pe care am avut inspiratia sa-l pastrez) s-a spus ca mai trebuie si procesul verbal intocmit atunci pentru ca "nu se mai stie cine a mai participat". Din discutia cu d-na Iuliana Gagean,d-l Bojici si d-l Draghici a rezultat ca procesul verbal intocmit atunci "s-a pierdut" undeva intre ultimii doi domni fiecare sustinind ca l-a dat "celuilalt".Consider ca acest comportament al biroului personal respectiv neindeplinirea unei atributiuni de serviciu , indiferent de motivatia care a stat la baza lui , a generat intreaga situatie care a urmat respectiv statutul meu incert in cadrul intreprinderii si implicit afectarea salarizarii mele pe o perioada de 9 ani . In toata aceasta perioada am desfasurat activitatea (examinari psihologice de selectie, periodice, de autorizare etc.) cu toate raspunderile din punct de vedere legal (eliberarea avizelor , utilizarea parafei etc.) dar fara recunosterea formala a statutului si deci a drepturilor aferente .
Pe alte planuri consecintele sunt la fel de importante :

* prima, si cea mai importanta, este aceea ca granita dintre ceea ce trebuia sa fac
( sarcinile de serviciu ) si ceea ce aveam dreptul sa refuz (limitele de competenta se definesc prin aceasta) nu a fost niciodata clara.Pentru o prezentare completa a situatiei trebuie sa mentionez ca in 1987 am fost angajat sub rezerva acceptarii in scris a "raspunderii materiale , legale, civile si penale pentru faptele si actiunile mele"! Aceasta conditie specifica nu am mai intalnit-o niciodata - colegii din Renel nu au auzit de asa ceva - si ea este interesanta chiar si in conditiile actuale. Din aceste considerente , in toata aceasta perioada , intre ceea ce mi se spunea sa fac ( conform viziunii personale pe care o avea asupra domeniului si activitatii psihologice seful compartimentului din care faceam parte in momentul respectiv)si ceea ce trebuia sa fac (conform reglementarilor domeniului si deontologiei profesionale) a existat intotdeauna o anumita discrepanta. Din acest motiv au fost oarecum inevitabile situatiile in care decizia psihologica era transgresata in plan administrativ . S-a incercat uneori impunerea modului in care sa fac examinarea, influentarea tipului de aviz psihologic final sau chiar reconsiderarea acestuia. Unele situatii au fost intr-un fel obiective. Orice sef de compartiment a fost interesat sau chiar a luptat pentru a-si angaja cei mai buni profesionisti (si nu poate fi acuzat neaparat de rea intentie) dar a acceptat mai greu ideea ca intre aptitudinile profesionale si cele psihologice nu exista intotdeauna o concordanta. Altele au avut o tenta ridicata de subiectivism. Tendinta existenta multa vreme in politica de personal a fost aceea de a atrage sotul angajandu-i si sotia ; asa se face ca initial intreprinderea voia sa angajeze o persoana dar din motive care nu au neaparat legatura cu intreprinderea la examen ajungeau mai multe ( frati, cumnati, etc.) Altfel spus, in fata presiunilor la care am fost supus ( si nu au fost putine) nu m-am putut prevala de nici un drept formal conferit de statutul profesional cu atat mai mult cu cat o constrangere suplimentara este generata chiar prin deontologia profesionala-psihologul nu trebuie sa se angajeze in conflicte (deoarece isi pierde credibilitatea ) si de aceea este deschis sicanelor ( pentru ca nu se poate apara ).

* nu a fost definitivata fisa postului si implicit nici statutul / pozitia mea in cadrul intreprinderii ; in consecinta spatiul fizic in care mi-am desfasurat activitatea (biroul) a fost localizat in diverse locuri si aceeasi incertitudine a existat si in privinta pozitiei pe organigrama. Situatia a fost definita plastic de un reprezentant al partenerului canadian : " nu inteleg de ce daca faci examenul psihologic de selectie si autorizare pentru o centrala nucleara nu esti trecut si in cartea ei de telefon ".

* statutul si pozitia incerta au fost amplificate de conflictul inerent care a existent intre independenta profesionala specifica domeniului si o mentalitate predominanta pana nu demult. Intr-un sistem in care decizia prevalenta a fost de tip ierarhic sau administrativ decizia profesionala nu era considerata cu adevarat o prioritate.Si in cazul activitatii psihologice, desi dupa 1990 reglementarile Renel prevedeau un statut clar pentru activitatea psihologica in raport cu alte activitati (respectiv compartimente din intreprindere) din diverse motive acesta nu a putut fi pus in practica . Asa se face ca in realitate activitatea psihologica a fost coordonata mai putin pe linie ierarhica (respectiv de catre conducerea intreprinderii) si mai mult pe linie administrativa ( de catre biroul personal de exemplu). Dar , se stie , factorii administrativi in sensul mentionat au fost tributari unei mentalitati specifice in care , printre altele, ideea "independentei profesionale" era prohibita. La acest nivel , practic nu au existat ratiuni pentru care perceptia asupra activitatii psihologice sa fie pozitiva.

* incertitudinea amintita mai sus este cauza pentru care nu am putut beneficia de
avantajele compartimentului la care am fost arondat la un moment dat . (Chiar si in perioada in care am apartinut direct de conducerea F.C.N.E. situatia mea a ramas
neschimbata sub ambele aspecte -statut si salarizare.) In momentul in care Centrul de Pregatire de care am apartinut la un moment dat a primit sporul de exploatare am fost arondat Biroului Personal care a considerat ca nu trebuie sa primesc vreun spor deoarece trebuie sa apartin ...compartimentului de la care venisem. De aici am trecut in cadrul Dispensarului F.C.N.E. Dar nici aici nu am beneficiat de sporul corespunzator considerindu-se ca activitatea mea este diferita si nu are legatura cu
cea desfasurata in cadrul acestuia (ceea ce , intr-o anumita masura, a fost adevarat pentru toate compartimentele din care am facut parte). Pe scurt, in toata aceasta perioada, am beneficiat cu siguranta numai de sporul de vechime si de fidelitate .

* nu am aflat cum a fost evaluata activitatea mea, ce criterii au fost folosite si nici de cine a fost facuta aceasta evaluare . In cei 10 ani de activitate in aceasta unitate am vazut doar 2 aprecieri ale activitatii mele . Prima dintre ele a fost facuta in perioada in care imi desfauram activitatea in cadrul fostului C.S.I.P. (Centrul de Selectie si Pregatire) si reflecta mai degraba parerile personale despre psihologie ale fostului meu sef - dl.ing.Draghici si mai putin aspecte din activitatea mea profesionala. A doua (si ultima) a fost facuta anul acesta de d-na dr.Sava (din punct de vedere formal) in realitate fiind elaborata de administratora Dispensarului F.C.N.E. in spatiul caruia imi desfasor activitatea in momentul de fata.In absenta unei astfel de evaluari , volumul de munca implicat in activitatea psihologica din unitate - si acesta putea si poate fi raportat oricand la activitatea psihologica din alte unitati Renel - practic nu a fost (re) cunoscut decat in mica masura. Din acest motiv argumentele pe care le-am adus in favoarea angajarii unui personal auxiliar pentru activitatea psihologica nu au fost considerate convingatoare.

* in general, prin situatia creata s-a ajuns in mod inevitabil la incalcarea reglementarilor Renel respectiv a contractului colectiv de munca .

Trebuie sa mentionez ca in perioada amintita am facut multe demersuri in cadrul intreprinderii pentru rezolvarea problemelor personale si profesionale amintite. De exemplu, in urma contestatiei pe care am depus-o in anul 1993 a fost recunoscuta importanta activitatii depuse , a fost recunoscut faptul ca sunt salarizat sub grila Renel , s-a propus chiar avansarea cu cateva clase dar din aceste premise a rezultat o concluzie opusa: ramane cum a fost ! (afirmatia o pot proba cu documente ). Si in acest an am relatat pe scurt aceasta situatie d-lui Director al F.C.N.E. care mi-a recomandat sa fac un referat in care sa explic pe larg situatia. L-am redactat si l-am depus pe data de 10.03.1997 (cu numarul de inregistrare 2699). M-am interesat mai tarziu daca a fost primit . Raspunsul a fost da, si mi s-a propus sa mai astept ca sa poata fi cercetata situatia relatata. Am asteptat dar din nefericire, nici pana in prezent, nu am primit vreun raspuns ( verbal sau scris ).

In concluzie, bilantul celor 10 ani de activitate psihologica desfasurata in cadrul C.N.E. Cernavoda este pozitiv pentru intreprindere (selectia si autorizarea personalului pentru Unitatea 1 a implicat si examinarea psihologica a peste 2000 de persoane) si negativ pentru psihologul care a prestat-o. In cea mai concisa exprimare , nu este vorba de o prejudiciere accidentala a unor drepturi ci de o eroare (omisiune ?) constanta ,sistematica si pe termen lung a carei explicatie nu am reusit sa o aflu.
Deoarece demersurile facute in toata aceasta perioada nu au avut nici un rezultat si dat fiind disconfortul resimtit pe plan personal in toata aceasta perioada, am consultat reprezentantii comunitatii profesionale de care apartin (psihologii din Renel) pentru a evalua situatia amintita prin raportare la cele existente in randul acestei comunitati. A rezultat ca acesta este singurul caz in care un psiholog din Renel este salarizat la acest nivel (si aceasta facand abstractie de specificul activitatii din acest loc de munca).
Cu toate acestea , am refuzat in mod constant (pana in acest an) sa prezint situatia amintita altor instante ierarhice de decizie considerand ca ,trecand peste unele conjuncturi de moment, situatia poate fi rezolvata si trebuie rezolvata in cadrul intreprinderii. Dupa 10 ani nu mai cred in aceasta posibilitate.
Va multumesc pentru atentia acordata.

psiholog Sergiu SIMION

F.C.N.E.Cernavoda
05.09.1997

Nota

Referatul de mai sus a fost depus la sediul Renel din Bucuresti cu sprijinul unei colege, dna Monica Eftimie ( decedata intre timp ) care era atunci coordonatorul psihologilor din Renel. Ea mi-a garantat depunerea lui la sediu dar mi-a spus cu regret ca nu a putut obtine un numar de inregistrare. In momentul in care ne-am intalnit sa-i dau referatul pe care il adusesem de la Cernavoda, am discutat intr-un birou. Imediat cum am inceput discutia, un “domn” cu camasa alba si cravata a intrat in incapere si fara sa spuna macar “Buna ziua” , s-a asezat fara nici o explicatie langa noi si a inceput sa frunzareasca o mapa cu hartii ( a plecat numai in momentul in care am plecat si noi ).
Impreuna cu dna Monica Eftimie am mers dupa aceea la sefa de personal , dna Letitia Hrebenciuc ( am inteles ca era sotia dlui Hrebengiuc ) unde am vazut o scena halucinanta pentru mine . Dupa ce am intrat amandoi, colega mea a luat pozitie de drepti in haine civile ( imbracata in fusta ! ) , s-a inclinat usor ( ca sa nu spun ca a facut o plecaciune) si a spus “ Sa traiti !”. Am reusit sa spun un “ Buna ziua !” neutru , m-am stapanit sa nu am o alta reactie si am ramas impasibil, dar pur si simplu mi-a fost mila de colega mea care facuse tot ceea ce era posibil sa faca si am stiut din acel moment ca in acel tip de sistem nu exista decat o singura solutie – plecarea. Dna Hrebenciuc m-a privit mai intai lung , apoi mi-a acordat favoarea sa-mi spuna cateva propozitii :

- Dvs sunteti ?! De cand va astept ! Sa-mi dati adresa sa va trimit raspunsul la referat acasa !
- Va multumesc, prefer sa primesc raspunsul ,oficial, pe de adresa de la serviciu . ( N.B.Raspunsul nu a mai venit niciodata.)

Pentru cei care sunt la inceput de drum si mai cred in psihologia facuta in conditiile de la noi , poate este de important sa mentionez trei tipuri de reactii fata de cele relatate in referat. Colega mea de atunci , o persoana foarte capabila si onesta pentru acele vremuri ( o cunoasteam din 1988 ) a fost impresionata de cele relatate si a facut tot ceea ce era posibil pentru a-l prezenta "centrului". Mai tarziu, din aceeasi generatie , dar de o cu totul alta factura, un alt psiholog din Timisoara care a citit materialul a spus numai ca este reprezentativ pentru conditia psihologului de la stat ( e drept, acest psiholog a lucrat tot la stat dar cu totul alt statut ca atare nu avea ce sa reclame si lucreaza tot acolo ). In sfarsit , cea mai interesanta reactie a fost a unei tinere inginere, atunci manager de vanzari la una din primele firme de telefonie mobila de la noi , acum expert european, care a spus stupefiata : “ Asa ceva nu am mai citit pana acum ! Cum ai putut suporta atatia ani ?! De ce nu ai plecat? ” ( dupa reactii, si destine...) Oricum, totul este deja istorie.

Sergiu SIMION

Frontul Psihologic National

2009-04-05T03:17:00.000-07:00

Frontul Psihologic National
( Jurnal de campanie )

“Capul este inceputul. Fara un inceput just nu exista un final just”.

“Ce se naste din cer se simte inrudit cu lucrurile din inalt. Ce se naste din pamant se simte inrudit cu lucrurile din pamant. Fiecare isi urmeaza propria specie“

“Comunitatea cu oamenii in clan. Umilinta.
Aici apare pericolul unei coterii fondata pe interese personale si egoiste. Astfel de clanuri care sunt inchise si nu se deschid oricui si care resping o parte a oamenilor pentru a putea sa grupeze restul se nasc din motive josnice si conduc pe termen lung la umilinta”

Cartea prefacerilor

De curand a avut loc in Bucuresti un eveniment care a batut in cuie si la lumina zilei dar , ca si la precedenta editie, nu si a mass-mediei ( pe Internet nu exista nici o referinta in acest sens… ) soarta psihologiei romanesti ( mai exact a ceea ce a mai ramas din ea ).
Conventia Nationala a Colegiului Psihologilor din Romania a ales pe 28 martie anul curent, de data aceasta in deplina cunostinta de cauza si cu toata responsabilitatea pe cei care vor conduce destinele psihologilor cu drept de libera practica inca 4 ani de acum inainte dupa ce au mai trecut tot atatia de la infiintarea Colegiului.

1. “Vom fi ce-am fost si mai mult decat atat !“

Sa ne oprim o clipa asupra noului presedinte ales , domnul Mihai Anitei. In mini-biografia de pe site-ul Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, domnia sa isi informeaza in mod solemn studentii cand a facut facultatea , cand si-a dat doctoratul dar uita sa mentioneze clar ce a facut intre facultate si doctorat :

“1992–1998 - UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI - DOCTORAT IN PSIHOLOGIE
1970–1974 - UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE FILOSOFIE SECTIA PSIHOLOGIE

1. Curs de specializare la firma de aparatura psihologica de laborator- „Schuhfried”, Viena, Austria, iulie 1992
2. Curs de specializare in microcalculatoare, Institutul Central de Informatica Bucuresti, mai-iunie 1981”
(http://www.fpse.ro/index.php?option=com_comprofiler&Itemid=131&task=userProfile&user=80 )

Aceeasi manevra o executa impecabil si la un nivel calitativ superior in CV-ul de format european postat pe site-ul Colegiului unde mentioneaza cu fermitate urmatoarea perioada :

• Perioada (locul de munca anterior) De la 01.02.1979 – 01.10.1991
• Numele si adresa angajatorului Centrul de Medicina Aeronautica, Laboratorul de Psihologie Aeronautica, Calea Plevnei, nr. 36, sector 6, Bucuresti
(http://www.copsi.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=513&Itemid=91)

Trecem peste faptul ca domnia-sa , coleg la Centrul de Medicina Aeronautica printre altii cu Mircea Toma si Ilie Puiu Vasilescu , era cunoscut printre colegi si colege ca fiu de general de Securitate ( greu de probat si poate nerelevant ) dar nu putem sa trecem peste o ciudata amnezie selectiva manifestata in acest caz. In mod cu totul si cu totul intamplator ( oameni suntem - memoria sociala ne mai joaca uneori si feste, nu ?) domnul Anitei uita sa ne aminteasca un loc de munca anterior respectiv Academia Stefan Gheorghiu , unde putea fi gasit intre 1979 ( sau chiar 1978) si 1981 impreuna cu domnul Septimiu Chelcea de exemplu care de altfel a si recunoscut dupa 1990 in fata studentilor ca a fost ofiter de Securitate.
Nici nu putea sa nu uite deoarece Colegiul Psihologilor din Romania trebuia si el sa mimeze , in consens cu noul trend europenizant si in ultimul ceas , detasarea de trecut. Si a mimat-o printr-o mostra de logica sociala si psihologica specifica acestei institutii aplicabila numai candidatilor la functia de presedinte :

“ 4. Este obligatoriu ca toţi candidaţii propuşi pentru funcţia de preşedinte al Colegiului Psihologilor din România să aducă personal sau să trimită prin poştă o declaraţie pe proprie răspundere că nu a făcut poliţie politică şi nu a colaborat cu securitatea( s.n.) înainte de anul 1989 (aceasta se scrie de mână).”
( http://www.copsi.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=494&Itemid=91)

Conform acestei logici specifice este obligatoriu sa scrie de mana NU , dar nici un candidat nu a fost intrebat daca a facut parte din Securitate ci daca “nu a facut politie politica” ca atare raspunsul era categoric “NU” ( dupa opinia candidatului, ca alte opinii nici nu conteaza in acest caz ). Pe de alta parte, daca era ofiter , nu putea sa fie colaborator , deci in mod categoric si la aceasta intrebare raspunsul era tot “NU”. Vedeti ce simplu e ?!

De altfel, logica specifica a Colegiului Psihologilor din Romania se aplica si acolo unde cu gandul nu ganditi. Cititi paragraful de mai jos si daca dvs mai intelegeti ceva din ceea ce ar trebui sa faca nefericitii psihologi din aceasta tara ar fi bine sa le-o comunicati si lor si acestei bizare institutii care si-a adjudecat ( prietenii stiu de ce ! ) dreptul legal de a vorbi in numele lor :

“ …..Colegiul Psihologilor din Romania a inaintat Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania ( ?!) o cerere de colaborare care vizeaza posibilitatea ca notarii publici sa utilizeze pentru “ securizarea ( ?!) actului notarial” ( s.n. ) serviciile de expertiza psihologica puse la dispozitie de psihologii cu drept de libera practica ( ?!) . Colegiul Psihologilor din Romania va pune la dispozitie Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania evidenta psihologilor cu experienta relevanta in domeniu, evidenta care urmeaza sa se regaseasca in birourile notariale si sa fie utilizata in mod direct de catre notarii publici.”
( http://www.copsi.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=421&Itemid=45).

Sa revenim la dramoleta psihologica recenta “made in Romania” in care alegerile trebuiau sa fie ( sau mai exact sa para a fi ) democratice . In aceasta acceptiune a termenului era necesar sa participe mai multi candidati . Aceasta prima cerinta s-a rezolvat conform sarcinii si instructajului trimise de la centru catre filiale si in limbajul onctuos specific Colegiului ( “Adresăm respectuos rugămintea (s.n.) ca fiecare filială să aibă pregătite 2-3 propuneri “ ). Problema este ca intre acesti candidati trebuia sa avem si o lupta in care cei “pro” sa lupte cu cei “contra” . Cum era de asteptat, a fost acordata toata atentia celor “contra” care daca nu ar fi existat , trebuiau inventati daca nu cumva s-au inventat singuri. Si , de ochii lumii , s-au inventat. Avem un asemenea candidat in persoana domnului Doru Dima care a mimat disidenta provinciei fata de centru printr-un “mesaj catre popor “ ((http://www.psihologiaonline.ro/forum/index.php?option=com_fireboard&Itemid=26&func=view&id=280&catid=37 ); ) transmis pe Internet si adresat “maselor” de psihologi ale caror sperante au fost inselate inca o data, oferind un mini-show electoral prin articolele publicate in presa transilvaneana care in mod cu totul intamplator a avut spatiu tipografic disponibil exact cand domnul D.D. a avut nevoie de el , adica inainte de alegeri :
( http://transilvaniaexpres.ro/index.php?mod=articol&id_articol=112416 ;
http://www.monitorulab.ro/cms/site/m_ab/news/rascruce_pentru_psihologie_60739.html)

Revolutionarul nostru de ocazie a crezut sincer ca psihologia daca a inceput cu altii se va sfarsi cu propria persoana ( “Am 37 de ani si sunt singurul candidat care a terminat facultatea dupa revolutia din decembrie 1989. Haideti sa incercam, dupa 20 ani, o revolutie si in psihologie!” ) dar inainte de a propune o asemenea actiune naivilor care au vrut sa-l creada , domnul D.D. face in mod involuntar alte servicii mult mai utile breslei din care face parte decat plata impozitelor catre stat . In calitate de membru al APIO (Asociatia de Psihologie Industriala si Organizationala ) si de participant la discutiile de pe forum-ul site-ului respectiv ( dar se pare cu doua identitati – n.n.) ne spune cu candoare ceea ce noi ceilalti din afara sistemului stiam dar nu puteam demonstra .

2. “ La vremuri noi, tot noi “ !

Aflam astfel prin altruismul dezinteresat al domnului D.D. ca forumul APIO este cenzurat de o persoana provenita din SRI :

“ Dragos ( Iliescu –administratorul forumului - n.n) tocmai cenzureaza forumul. Ieri il atentionam ca faptul ca el vine din sistemul SRI nu-i da dreptul sa ne controleze pe toti. Drept urmare am fost cenzurat si scos de pe peste tot. Daca vrei sa nu patesti la fel eu zic sa iei atitudine.Doru Dima” (dcgltd)

La randul lui, administratorul crede forumul in pericol si vede atacuri destabilizatoare :

“Nu stiu, ori i s-a pus cuiva pata pe noi, ori prietenii mei mai cunoscatori in de-ale ITului au dreptate cand spun ca forumurile phpBB (cum era cel dinainte) sunt foarte vulnerabile.
Se pare ca exista suficienti oameni care fac asta for fun ...” dragos.iliescu

( N.B. – Dragos Iliescu are locul de munca la SNSPA si in acelasi timp este cercetator la D&D Research – o una din firmele care detin monopolul asupra testelor vandute psihologilor )

Dar surpriza urmeaza abia acum. Pentru prima data, si intr-un elan orwellian benefic pentru noi , un psiholog din sistem recunoaste in spatiul public invadarea acestei profesii de catre militari si SRI-isti cu facultatile facute “ la apelul de seara “ :

“Am o propunere, hai sa ne postam toti CV-urile cu toate detaliile legate de noi plecand de la formarea initiala, facultate, master, doctorat, experienta, evolutie. Unora le este rusine cu faptul ca au terminat facultatea pe la SRI sau psihologie de 2-3 ani facuta special ( ?!-n.n. ) pentru cei care au plecat cu ordonanta din armata. Ar fi bine sa ne dezvaluim cu totii si sa aratam cine suntem. Viitorul ca si trecutul sunt ale noastre ( !! - s.n.) . Hai sa vedem cine sunt specialistii de pe forum. “ (Doru Dima)
( http://www.apio.ro/smf/index.php?topic=33.15 )

Dupa aceste scapari involuntare , D.D. se repliaza si pe deplin convins de importanta misiunii sociale asumate , in buna traditie a conului Iancu ( "si dai si lupta…” ), ataca frontal problemele domeniului. In acest caz avem o“critica” vaga si atent formulata a acestei institutii :

“Constatam cu surprindere cum anumite persoane din conducerea Colegiului incearca sa preia cu forta conducerea acestui organism doar pentru a avea ce face in viata. Oameni care in viata lor nu si-au gestionat decat propriul salariu vin sa ne invete pe noi practica.”
Oameni care, fara sa stie ce este aceea o evaluare sau o simpla testare, considerand ca STATUTUL DE PROFESOR UNIVERSITAR le da dreptul, incearca sa permanentizeze smecheria formata ca arta in Colegiul Psihologilor. “ ,

care se rezuma in final la curajul de a arata cu degetul scamele de praf de pe “gulerele albe” ale membrilor Colegiului :

“Am convingerea ca pe data de 28 martie veti avea curajul sa "VOTATI PENTRU VOI". Renuntati sa-i mai ridicati in slavi pe cei care, cu toata consideratia si recunoasterea, nu mai sunt capabili sa conduca o organizatie care se doreste elitista si care astazi a ajuns un fel de mosie a unora ca Mihai Anitei, Daniela Hiera sau Aurel Stan. “ etc. (http://www.psihologiaonline.ro/forum/index.php?option=com_fireboard&Itemid=26&func=view&id=280&catid=37)

Pe de alta parte, o persoana care se mandreste cu faptul ca : “In cei 14 ani de activitate am reusit sa platesc la bugetul de stat peste 2.000.000 Euro” evoca in memoria noastra colectiva mai degrada un militar sau un activist care raporteaza indeplinirea unei sarcini de plan si nu viziunea unui umanist . Intrebarea la care nu va raspunde niciodata candidatul nostru ( ca si altii in situatia lui ) este cum a reusit sa obtina contracte de milioane de euro cu institutii de stat ( mai cunostem din presa si cazul unor oameni de arta indragostiti subit si in secret de tehnica militara valorand tot milioane de euro… ) si firme din toata tara cand un psiholog obisnuit nu trece uneori nici macar de portarul unei institutii de stat iar intreg Colegiul Psihologilor incearca cu modestie sa-si ridice un imobil de aproape 1.000.000 de euro ....
In sfarsit, trecem si peste faptul recunoscut chiar de domnia sa in CV-urile postate pe Internet ca s-a dus in Germania sa invete...editorul de texte Word ( !) sau sa studieze nu mai conteaza ce prin San Marino ,etc. ( dreptul lui democratic ) dar nu putem sa nu observam ca in virtutea dreptului de asociere s-a aliat exact cu cei pe care chipurile anterior i-a criticat (http://www.copsi.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=517&Itemid=91) . In acest caz eventualii sustinatori ai domniei sale au ramas cu ochii in soare si la rascruce de vanturi . Pe de alta parte, daca prin absurd cineva s-ar fi gandit vreodata sa faca o radiografie ad-hoc a eventualelor disidente fata de linia oficiala a Colegiului , a avut acum o ocazie ideala…
Rezumatul acestor miscari de trupe este prezentat cu umor de un tanar psiholog neinregimentat in structurile de beton armat ale Colegiului :

“Sub conducerea noului presedinte de filiala, domnul Cracsner, militar de cariera, s-au strins rindurile, s-a facut ordine si s-a sunat mobilizarea, astfel ca au depasit planul la productia de delegati la Conventia Nationala – in loc de 180 au 240 ( ! ) – eroare procedurala cica. Mi-e ca daca ii iei la bani marunti rezulta ca au mai multi delegati decit psihologi. Lupta va fi strinsa, nu cred ca cei din Bucuresti vor accepta pe cineva din provincie, si ca sa nu se intimple asta, nu va mai conta cine iese, numai sa fie din Bucurest ( si a iesit dupa cum s-a prezis inca inainte de alegeri –n.n.) .” http://www.psihologiaonline.ro/forum/index.php?option=com_fireboard&Itemid=26&func=view&id=280&catid=37 )

Un feed-back final al acestei campanii incununata de succes este asigurat chiar de beneficiarul ei care in inimitabilul limbaj de lemn atat de familiar unora si atat de strain altora, consfinteste victoria primilor asupra ultimilor adica primatul structurilor birocratice impersonale asupra indivizilor :

" Dragi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi, pe această cale, să adresez respectuoase mulţumiri tuturor psihologilor, membri ai Colegiului Psihologilor din România, pentru promptitudinea, seriozitatea şi alesul devotament cu care au organizat şi participat la Convenţiile teritoriale ale filialelor ceea ce a permis desfăşurarea în condiţiile prevăzute de lege a lucrărilor Convenţiei Naţionale.
Delegaţilor membrilor Colegiului le adresez aprecierea efortului depus pentru participare, ceea ce a dus la o bună desfăşurare a lucrărilor Convenţiei Naţionale, cât şi pentru încrederea acordată celor aleşi să facă parte din forurile de conducere ale Colegiului.
Încrederea acordată, prin votul dumneavoastră, îmi dă posibilitatea să vă exprim sincerele mele mulţumiri însoţite de asigurarea că tot ceea ce am promis în programul managerial cât şi ceea ce voi întreprinde este în interesul promovării profesiei de psiholog.

Cu aleasă preţuire,

PREŞEDINTE,

Prof.univ.dr. Mihai Aniţei"

(http://www.copsi.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=517&Itemid=91)

3. In loc de concluzii

Singura propozitie nerostita inca in acest razboi total al structurilor impersonale birocratice cu spiritul liber al unei profesii umaniste devenita captiva intr-o tara din centrul Europei , si denumita in mod cinic “de libera practica “, este nu cine va castiga acest razboi ci cat va mai dura o situatie aberanta in care printr-o toleranta democratica (?) o profesie este confiscata “legal” chiar sub nasul unei societati civile complet amortite, de structuri militare mai vechi sau mai noi . De fapt nici nu mai trebuie rostita . Cui ii mai pasa ?! Rezultatele se vad deja in cazuri punctuale. Deocamdata.

Sergiu SIMION

Addenda
( relatari din presa) :

Aurora Liiceanu a lansat un prezervativ şi a prezentat secretele orgasmului
( http://www.gandul.info/actualitatea/aurora-liiceanu-a-lansat-un-prezervativ-si-a-prezentat-secretele-orgasmului.html?3927%3B3896747 )

T.A.T.A. si victimele psihologului Mirela Zivari solicita Colegiului Psihologilor din Romania sanctionarea dura a acesteia
“Asociatia T.A.T.A. si taticii afectati de evaluarile psihologice intocmite de psihologul Mirela Zivari cu privire la copiii acestora s-au adresat Colegiului Psihologilor din Romania, solicitand cercetarea disciplinara a psihologului-teleast si sanctionarea acesteia pentru gravele carente ale demersului sau profesional.”
http://www.t-a-t-a.ro/tag/nicoleta-cristus/

VACANŢE La Şcoala de vară ANT
Psihologii prezenţi vor asigura înţelegerea „neînţeleşilor“
“…vor avea loc şi discuţiile pe tema fenomenului “urban culture”, iar psihologii vor diseca firul în şapte, încercând să definească profilul găştii de cartier. Scopul acestei ediţii a şcolii de vară este, printre altele, favorizarea dialogului ( s.n.) cu găştile de cartier, până nu demult ignorate şi blamate( s.n.) de restul societăţii.”
( http://www.gandul.info/scoala/nadia-comaneci-cristian-topescu-si-victor-rebengiuc-profesori-de-tabara.html?3934;2726307 )

Un psiholog al Penitenciarului Rahova, acuzat de trafic de droguri
“În urma anchetei pornită împotriva celor şase persoane a rezultat că psihologul penitenciarului, care potrivit unor surse judiciare citate de NewsIn se numeşte Eliza Stroe, ar fi capul reţelei de traficanţi.”
(http://www.cotidianul.ro/un_psiholog_al_penitenciarului_rahova_acuzat_de_trafic_de_droguri-57720.html)

La psiholog , birjar, la psiholog ! Psihoterapie familiala cu forta .

2009-02-22T02:46:00.000-08:00

A aparut o relatare foarte interesanta despre o noua initiativa democratica a Colegiului Psihologilor din Romania asupra careia trebuie sa se pronunte si societatea civila. Sursele de inspiratie si mentalitatea care stau la baza acestei initiative de supraveghere informativa ( pardon, psihologica !) a intregii populatii nu sunt facute publice dar sunt evidente. Asteptam cat de curand si legea care va obliga fiecare familie sa mearga la psiholog .

"18 februarie 2009
CINE EŞTI DUMNEATA, PSIHOLOGULE DE FAMILIE?

Presedintele Asociatiei Nationale a Psihologilor de Familie din România Conf.univ.dr. Mariana Caluschi

La această întrebare răspunsurile evidenţiază multitudinea de responsabilităţi şi funcţii ce revin unui asemenea specialist. Psihologul de familie, aşa cum îl concepem noi, acordă asistenţa psihologică multiplă familiei, sub formă de:

- evaluarea stării de sănătate psihică şi moral – civică ( interesanta sintagma, suna cunoscut - s.n.) a întregii familii ( s.n.)
- evaluarea dinamicii relaţiilor dintre membrii familiei de bază şi a familiei lărgite;
- evaluarea posibilităţilor multiple de evoluţie a familiei; (s.n.)
- consiliere educaţională la apariţia unor crize;
- orientare vocaţională şi consiliere în caz de somaj, pierderea capacităţii de muncă etc.; (s.n.)
- intervenţie primară sub forma colaborării predictive în stabilirea şi atingerea unor obiective prioritare cu membrii familiei; ( s.n.)
- relaţionarea psihologului de familie cu medicul de familie, psihologul şcolar, psihologul clinician, psihoterapeutul de familie.( s.n. – Atentie ! Familia va avea si un psiholog de familie si un terapeut de familie ca sa nu mai vorbim de preotul ortodox din dotare ! )

Unul din rolurile esenţiale ale psihologului de familie este acela de a schimba mentalitatea familiei şi a comunităţii în raport cu profesia de psiholog prin relaţionarea elementelor periferice a două reprezentări sociale: reprezentarea familiei, concepută ca nucleu al societăţii, caracterizată de iubire, responsabilitate şi dragoste pentru copii, părinţi, rude etc. şi reprezentarea socială a psihologului, perceput ca un medic de suflet, cu atribute ale profesiei de preot, clarvăzător,(s.n. ) etc. Prin dezvoltarea unei noi reprezentări sociale, aceea a psihologului de familie, credem că în timp va dispărea din vechea percepţie a profesiei de psiholog frica de a nu fi trimis la spitalul de nebuni, de a nu fi etichetat ca nebun, ca idiot, incapabil dacă ai relaţii cu psihologul. Această mentalitate, având conotaţie negativă, a fost înrădăcinată în timpul în care oamenii cu probleme de sănătate psihică sau de comportament deviant erau trimişi la psihologul clinician sau la spital, la medicul psihiatru. (s.n.- inainte era trimis unul singur considerat nebun - acum sunt trimisi la psiholog cei considerati normali , cu toata familia ! )
Iniţiativa noastră de a introduce în Codul Ocupaţiilor din România a specializării “psiholog de familie” ( s.n. – probabil ca au cerut familiile , nu ?! ), promovată la Asociaţia Psihologilor din România în septembrie 2006, iar la Colegiul Psihologilor în martie 2007 s-a corelat cu fondarea la Iaşi a Asociaţiei Psihologilor de Familie. Membrii fondatori ai asociaţiei sunt cadre didactice de la Catedra de Psihologie a Facultăţii de Psihologie, Asistenţă Socială, Sociologie a Universităţii “Petre Andrei” din Iaşi, studenţi şi absolvenţi ai aceleiaşi facultăţi.
Elanul şi energia fondatorilor sunt susţinute şi de interesul pentru această specializare al celorlalţi studenţi ai facultăţii şi al unor medici de familie. Preşedintele de onoare al Asociaţiei Psihologilor de Familie este prof. univ. dr. Nicolae Mitrofan, cunoscut cercetător în psiho-sociologia familiei.
La început de drum, scopul Asociaţiei este acela de a acorda asistenţă psihologică familiilor ( s.n.- sintagma "la cerere" nu e considerata relevanta in context ) şi a contribui la optimizarea şi creşterea calităţii vieţii de familie (s.n.- din exteriorul ei... ) în România.
Publicat de psihologul de familie la 21:34"

http://psihologuldefamilie.blogspot.com/2009/02/cine-esti-dumneata-psihologule-de.html

( N.B.- Chiar asa, cine este ?!)

Consecintele sociale ale "inaptitudinii psihologice"

2009-02-03T00:13:00.000-08:00

Exista pe Internet o discutie foarte interesanta asupra consecintelor examinarilor psihologice in noua formula agreata de autoritati si nu numai care implica de fapt psihologia, medicina muncii, psihiatria, domeniul juridic, dreptul muncii, drepturile omului si ,in ultima instanta, daca a mai ramas ceva din el,..."subiectul".
O redau fara comentarii :

" claudia_pana Utilizator

* Trimite mesaj privat
* claudia_pana a mai scris

offline
Avatar

Data inregistrarii:
Marti, 25 Martie 2008, 15:38

1 din 1 utilizatori au gasit acest mesaj util Data post: Miercuri, 13 August 2008, 09:15
Subiect: concediere inapt psihologic
Buna ziua,

Am mare nevoie de un sfat referitor la concedierea unui angajat care a fost declarat inapt psihologic.
Am facut comunicare catre salariat si notificare catre AJOFM, dar nu stiu care sunt pasii pe care trebuie sa ii fac in continuare.
Mai trebuie sa scriu ceva sau sa anexez ceva la notificare?
Mentionez ca persoana respectiva lucreaza la noi de 1 an, iar la angajare nu avea probleme de nici un fel.
Va rog mult sa ma ajutati!

NOTIFICARE AJOFM
Va facem cunoscut ca S.C ____ cu sediul social in ___, nr.Registrul Comertului ___, reprezentata prin ___, urmeaza sa dispuna concedierea d-lui ______ care ocupa in prezent functia de ____ in cadrul departamentului ____, pentru inaptitudine psihologica.
Ca urmare a controlului medical periodic, d-nul _____ a fost declarat inapt psihologic, lucru care nu mai permite exercitarea in bune conditii a atributiilor specifice postului.
Intrucat in cadrul societatii nu exista posturi vacante corespunzatoare starii de sanatate a salariatului, va rugam sa ne sprijiniti in vederea redistribuirii acestuia pe unul din locurile de munca vacante din evidenta dvs.

COMUNICARE SALARIAT
In urma controlului medical periodic efectuat, conform fisei de aptitudine nr.____, nu mai sunteti apt din punct de vedere psihologic pentru continuarea activitatii in postul pe care il detineti.
Intrucat in cadrul companiei nu exista alte locuri vacante, vom proceda la concedierea pentru inaptitudine psihologica, conform art.61 lit.”c” din Codul Muncii.
Mentionam ca perioada de preaviz este de 20(douazeci) de zile lucratoare.
Ca urmare, incepand cu data de 09.09.2008 vi se va desface contractul de munca conform art.61 lit.”c” din Codul Muncii.

Raspunde Citeaza

tudorvaleriu Alte profesii

* Profil consultant
* Trimite mesaj privat
* tudorvaleriu a mai scris

offline
6.26

Data inregistrarii:
Vineri, 6 Iunie 2008, 16:19
Profil consultant Cere consultanta

[Explicatii indice rating]

1 din 1 utilizatori au gasit acest mesaj util Data post: Miercuri, 13 August 2008, 10:43
Subiect: RE: concediere inapt psihologic
E bine sa anexati la notificarea catre AJOFM si copie dupa rezultatul expertizei medicale.
Ati procedat bine pana acum. Fiti atenta, in continuare, la aplicarea art.62 si art.64 din Codul muncii:

Art. 62. - (1) În cazul în care concedierea intervine pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 61
lit. b)-d), angajatorul are obligaţia de a emite decizia de concediere în termen de 30 de zile calendaristice de la data constatării cauzei concedierii.
(2) Decizia se emite în scris şi, sub sancţiunea nulităţii absolute, trebuie să fie motivată în fapt şi
în drept şi să cuprindă precizări cu privire la termenul în care poate fi contestată şi la instanţa
judecătorească la care se contestă.

Art. 64. - (1) În cazul în care concedierea se dispune pentru motivele prevăzute la art. 61 lit. c) şi
d), precum şi în cazul în care contractul individual de muncă a încetat de drept în temeiul art. 56 lit. f), angajatorul are obligaţia de a-i propune salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu pregătirea profesională sau, după caz, cu capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicină a muncii.
“(2) În situaţia în care angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante potrivit alin. (1),
acesta are obligaţia de a solicita sprijinul agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă în vederea redistribuirii salariatului, corespunzător pregătirii profesionale şi/sau, după caz,
capacităţii de muncă stabilite de medicul de medicină a muncii.
(3) Salariatul are la dispoziţie un termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea
angajatorului conform prevederilor alin. (1), pentru a-şi manifesta în scris consimţământul cu privire la noul loc de muncă oferit.
(4) În cazul în care salariatul nu îşi manifestă consimţământul în termenul prevăzut la alin.
(3), precum şi după notificarea cazului către agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă conform alin. (2), angajatorul poate dispune concedierea salariatului.″ (Legea nr. 371/2005)
(5) În cazul concedierii pentru motivul prevăzut la art. 61 lit. c) salariatul beneficiază de o
compensaţie, în condiţiile stabilite în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă, după caz.

Succes!

Raspunde Citeaza

a_k Utilizator

* Trimite mesaj privat
* a_k a mai scris

offline

Data inregistrarii:
Duminica, 17 Iunie 2007, 01:39

1 din 1 utilizatori au gasit acest mesaj util Data post: Miercuri, 13 August 2008, 10:44
Subiect: RE: concediere inapt psihologic
Aici e vorba despre o concediere pentru motive care ţin de persoana salariatului (inaptitudine fizică şi/sau psihică).

Condiţiile pe care trebuie să le îndepliniţi, potrivit legii, sunt:
- inaptitudinea trebuie constatată printr-o "decizie a organelor competente de expertiza medicală" (art. 61 c)) - nu e de ajuns să vi se pară (sau să fie evident) că persoana respectivă are probleme psihice; nu sunt deloc convins că un simplu control medical periodic este suficient pentru a fi îndeplinită cerinţa legală - acolo se precizează clar competenţa unor "organe de expertiză", aş bănui că sunt aceleaşi comisii care constată cazurile de incapacitate de muncă;
- concedierea se efectuează printr-o decizie a angajatorului:

Articolul 62
(1) In cazul in care concedierea intervine pentru unul dintre motivele prevazute la art. 61 lit. b)-d), angajatorul are obligatia de a emite decizia de concediere in termen de 30 de zile calendaristice de la data constatarii cauzei concedierii.
(...)
(2) Decizia se emite in scris si, sub sanctiunea nulitatii absolute, trebuie sa fie motivata in fapt si in drept si sa cuprinda precizari cu privire la termenul in care poate fi contestata si la instanta judecatoreasca la care se contesta.

(v. şi art. 74, 76-78)
- angajatorul are obligaţia de a-i propune salariatului alte posturi compatibile cu pregătirea sa (art. 64) - aici aţi procedat corect;
- salariatul are dreptul la o compensaţie (dacă există una aplicabilă):

Articolul 64
(5) In cazul concedierii pentru motivul prevazut la art. 61 lit. c) salariatul beneficiaza de o compensatie, in conditiile stabilite in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca, dupa caz.

- trebuie respectat dreptul la preaviz (art. 73 (1) CM şi art. 74 (2) CCMUNN), de 20 de zile lucrătoare - şi aici aţi procedat corect.

P.S. se pare că am ajuns un pic cam târziu - deja se răspunsese

ultima data editat de a_k pe data de Miercuri, 13 August 2008, 10:46

Raspunde Citeaza

Catalin Hase... Utilizator

* Trimite mesaj privat
* Catalin Haseru a mai scris

offline
Avatar

Data inregistrarii:
Luni, 12 Mai 2008, 20:48

1 din 1 utilizatori au gasit acest mesaj util Data post: Miercuri, 13 August 2008, 13:51
Subiect: RE: concediere inapt psihologic
Claudia,

Pe langa excelentele recomandari pe care le-ai primit deja, e bine fii atenta si la urmatoarele aspecte:

1. Persoana examinată poate contesta rezultatul dat de către medicul specialist de medicina muncii privind aptitudinea în muncă, la ASP competenta, în termen de 7 zile lucrătoare de la data primirii fişei de aptitudine în muncă. Avand in vedere aceasta eventualitate, precum si posibila contstatie in instanta a deciziei de concediere, e bine sa ai in vedere si :

2. Concluzia medicului specialist (confirmata ulterior de medicul de medicina muncii in rubrica respectiva a fişei de aptitudine) inscrisa in documentul care atesta rezultatul examinarii medicale de specialitate trebuie sa fie explicita : “Inapt permanent în muncă” in sensul prevederilor art. 12 alin. (1) din HG 355 /2007,
fiind atestata astfel “incapacitatea medicală permanentă a lucrătorului de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical privind aptitudinea în muncă. “

Este astfel eliminata posibilitatea “Inaptitudinii temporare în muncă” definita la art.11 din actul normativ citat.

3. Daca domeniul de activitate al postului ocupat de persoana in cauza NU cuprinde activitati care se afla sub incidenta unor reglementari specifice ale caror cerinte sa prevada intre examinările stabilite prin reglementări speciale examenul psihologic, este bine ca medicul de medicina muncii sa:

- indice explicit includerea examinarii psihologice in cuprinsul “Examenului medical periodic” pentru
- TOTI lucratorii care desfasoara aceeasi activitate ca cea a subiectului (pe langa examenul clinic general si examinarile clinice, de laborator sau paraclinice în funcţie de agentul la care este expus, de situaţia specială de muncă, profesie/ocupaţie/funcţie)

(Ideal ar fi fost ca aceasta examinare sa fi fost stabilita de medicul de medicina muncii inca de la examenul medical la angajarea in munca)

Raspunde Citeaza

tudorvaleriu Alte profesii

* Profil consultant
* Trimite mesaj privat
* tudorvaleriu a mai scris

offline
6.26

Data inregistrarii:
Vineri, 6 Iunie 2008, 16:19
Profil consultant Cere consultanta

[Explicatii indice rating]

Data post: Miercuri, 13 August 2008, 14:04
Subiect: RE: concediere inapt psihologic
"Catalin Haseru" are dreptate. Trebuie mare atentie si diplomatie cu acest caz si cu acest om.
Eu m-am referit exclusiv la partea tehnica, de procedura, fara sa tin cont si de latura umana.
Inca o data: CH are dreptate.

Raspunde Citeaza

claudia_pana Utilizator

* Trimite mesaj privat
* claudia_pana a mai scris

offline
Avatar

Data inregistrarii:
Marti, 25 Martie 2008, 15:38

Data post: Joi, 14 August 2008, 09:34
Subiect: RE: concediere inapt psihologic
Buna ziua,

Va multumesc foarte mult pentru sfaturile pe care mi le-ati dat. Mi-au fost de mare ajutor.
Persoana in cauza se va prezenta la o comisie de expertiza medicala, iar abia apoi, in urma recomandarilor acesteia, vom proceda in continuare la desfacerea sau nu a contractului de munca. Chiar am incercat sa-i gasim un alt loc de munca tot in cadrul companiei, sa vedem ce putem face.
In ce priveste compensatia, contractul colectiv de munca nu prevede acordarea de compensatii banesti in cazul concedierii.
Sincer, eu nu as vrea sa-l concediem, pentru ca este si asa destul de greu sa iti gasesti un loc de munca in ziua de astazi, chiar si pentru o persoana care nu are probleme.
Va multumesc inca o data pentru sprijinul acordat.
Am sa va tin la curent.

Va doresc mult succes!

ultima data editat de claudia_pana pe data de Joi, 14 August 2008, 10:06 "

( http://www.avocatnet.ro/content/forum|displayTopicPage/topicID_22530/RE:/concediere/inapt/psihologic.html )

APEL PENTRU MODIFICAREA LEGII 213 /2004 ( Asymetria )

2008-05-28T23:37:00.000-07:00

Acest APEL a fost publicat in 2006 cu sprijinul unor constiinte lucide din societatea civila. Demersul nu a fost zadarnic si revine in actualitate. Apelul va fi republicat in Asymetria cu actualizarea la zi a semnaturilor.

APEL Asymetria

" Legislatie: Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica
Scris la Wednesday, May 03 @ 12:49:05 CEST de catre asymetria
Societatea de mâine APEL PENTRU MODIFICAREA LEGII 213 DIN 06.01.2004
privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si
functionarea Colegiului Psihologilor din Romania

Scop : preintampinarea efectelor unor intentii contrare legislatiei europene si a legilor liberei concurente care conduc la deturnarea sensului profesiei de psiholog

Aparitia unei legi care sa reglementeze activitatea de libera practica din domeniul psihologiei a fost primita de reprezentantii breslei cu entuziasm. Motivul acestei stari de spirit generale l-a constituit statutul si rolul confuze si nu de putine ori umilitoare pe care practicantul acestei profesii le-a avut, le are înca, în societatea româneasca.
O lege care sa se constituie într-un cadru juridic de referinta pentru desfasurarea activitatii de psiholog, a creat o stare de efervescenta, fiecare psiholog, tânar sau mai vârstnic nutrind speranta ca:
Dupa ani si ani de haos, se va crea un climat de ordine si de cooperare între profesionisti, care sa conduca la cresterea nivelului de competenta în profesie si, implicit, la cresterea motivatiei, a prestigiului unei profesii liberale si a sentimentului de utilitate sociala a psihologului venind astfel in intampinarea cerintelor si asteptarilor legitime ale societatii romanesti.
Dupa ani si ani de haos, psihologia isi va asuma si isi va clarifica, la fel ca si justitia si orice alta profesie care contribuie la structurarea normalitatii sociale, raporturile cu trecutul de care trebuie sa se desparta si isi va adapta discursul si metodele la realitatea in care traim si la timpul Europei catre care ne indreptam devenind cu adevarat o profesie liberala.
Psihologia si psihologii vor contribui la tranzitia de la o societate bazata pe control social si pe excludere in care viata cetateanului era controlata si planificata aproape complet de catre stat, la o societate bazata pe cunoastere, combaterea excluderii si centrata pe noi competente de baza in care cetateanul este privit ca o fiinta autonoma care are drepturi si isi poate planifica singur viata.
Aceasta lege va constitui un suport pentru implicarea indeplinirea obligatiilor sociale ale disciplinei, domeniului si practicantilor pentru ca psihologul sa depaseasca conditia de martor care constata statistic numarul de evenimente sau incidente din spatiul social si sa intervina si sa se implice activ in viata cetatii urmarind crearea starii de bine la nivelul individului si societatii.
Aceasta lege va permite descatusarea energiilor creatoare ale psihologilor români prin apartenenta la o comunitate profesionala bine definita si prin depasirea izolarii anterioare fata de comunitatea stiintifica internationala.
Psihologia si psihologii vor beneficia de protectie din partea unor organisme constituite pe baza acestei legi si de sprijin, în primul rînd stiintific, pentru practicarea acestei profesii ?n conditii de onorabilitate, care sa-i restituie practicantului acestei profesii demnitatea si mândria de a fi psiholog.
Analizând cu atentie si cu responsabilitate modul în care Colegiul Psihologilor din România, constituit în baza Legii 213, încearca sa puna în practica continutul acestei legi, constatam ca în locul aspiratiilor, idealurilor si sperantelor care l-au caracterizat pe psihologul român în momentul aparitiei legii, ne confruntam cu un demers birocratic de tip autoritar folosit pentru obtinerea controlului social integral asupra domeniului si comportamentului practicantilor in scopul detinerii monopolului asupra întregii activitati de psihologie in special din sectorul privat .
Pentru atingerea acestui scop, autorii Proiectului de functionare a activitatii de psihologie pe baza Legii 213 nu au ezitat sa eludeze legile tarii ca si sistemul legislativ european, cel care constituie baza juridica si politica de discutie pentru integrarea Rom?niei ?n UE. Astfel:
Aceasta lege nu a fost publicata in presa, nu a fost supusa dezbaterii societatii civile si nu a luat in considerare asteptarile societatii romanesti actuale.
Continutul legii 213 si al Normelor metodologice aferente de aplicare sporesc starea de confuzie si incertitudine p?na la a crea o situatie de haos .
Pretentia legii 213 de a conferi dreptul de practica unei persoane nu in urma absolvirii unei facultati ci in urma obtinerii unei autorizatii (sau a n autorizatii) este o incalcare a principiul autoritatii si autonomiei universitare si in acelasi timp deschide calea abuzurilor si coruptiei .
Disjunctia creata artificial la noi intre Asociatia Psihologilor si Colegiul Psihologilor (in tarile democratice cu traditie nu exista Colegii...), ambele fiind de fapt asociatii profesionale, respectiv intre apartenenta la o profesie si dreptul de a o practica, genereaza frustrare in randul comunitatii psihologilor prin osmoza intre cele doua organizatii atunci cand este vorba de obligatiile membrilor si estomparea limitelor acestora cand este vorba de drepturile lor.
Devine din ce în ce mai limpede ca scopul primordial al Colegiului Psihologilor din România, definit de fapt si de drept o asociatie profesionala, nu este in primul rand realizarea unui cadru optim pentru exercitarea profesiei sau aspectul stiintific al activitatii de psihologie (Asociatia Psihologilor indeplineste suficient aceste sarcini ). Prin extinderea functiei de control prevazuta initial ca o simpla componenta apartinand Asociatiei Psihologilor, la dimensiunile unei structuri care asimileaza complet propria origine , se urmareste inducerea unei dependente in randul psihologilor prin controlul activitatiilor lor sub aspect administrativ, economic si comercial de catre instante birocratice care se substituie celor in drept (controlul veniturilor,etc). Mai mult, nu se prevede si acreditarea psihologilor angajati ?n unitati economice si neeconomice de stat ceea ce instituie o discriminare. In realitate nu exista interes pentru competenta profesionala ci numai pentru controlul gândirii independente si pentru piata privata a serviciilor de psihologie .
Regimul special (echivalari, privilegii, drepturi,etc.) care se acorda psihologilor din Ministerul de Interne si al Apararii Nationale reprezinta o grava eroare deoarece intr-o societate democrata structurile militare sunt sub controlul societatii si nu invers. Legea instituie in mod indirect un control inadmisibil al structurilor militare (cf.Art.18,alin.3 din Norme Metodologice ) intr-un domeniu profesional care intereseaza de fapt intreaga societate, si in cele mai sensibile si profunde structuri ale ei , semnaland existenta in adancime a unor procese tacite care contrazic discursul social oficial. In acelasi timp, acest regim este discriminatoriu si reprezinta o ofensa provocatoare de tensiuni la adresa celorlalti psihologi.
Colegiul se declara asociatie profesionala nonguvernamentala (”entitate independenta de autoritatile statului, specializata, autorizata sa functioneze prin lege organica, condusa de catre personalitati unanim recunoscute ale profesiunii, reglementand unitar exercitarea unei profesiuni ” - cf. ”precizarile juridice” de pe site-ul http://www.copsi.ro) cu atributii la nivel national si international. In acelasi timp isi subordoneaza in mod indirect si prin transfer de autoritate o institutie a statului roman. Legea obliga Ministerul Educatiei si Cercetarii (institutie de stat) sa transforme ”propunerile” Colegiului (asociatie nonguvernamantala) in ordine pentru psihologii care ii sunt arondati. In alti termeni, Institutia de stat devine o extensie a intereselor Colegiului.
Colegiul incearca astfel sa-si aroge drepturi si atributii proprii unui minister (folosirea timbrului sec, etc) si, pe cale de consecinta, actioneaza asupra tribunalelor si Registrului Comertului din România prin impunerea modului de desfasurare a activitatii ?n domeniu si controlul financiar al acesteia. Comparatia care se face cu organisme similare din domeniul sanatatii si al justitiei este inadecvata deoarece at?t activitatea medicilor cât si activitatea juristilor este reglementata, la nivelul cel mai înalt de ministerele de resort. Nu exista si un minister al psihologiei, iar legile tarii nu permit substituirea Colegiului unui astfel de minister. Vom face si precizarea ca profesia de psiholog are un specific aparte, care nu poate fi comparat nici cu specificul muncii de medic si nici cu cel al activitatii unui jurist.
Modul nedemocratic (”conspirativ” si in absenta presei ) în care s-au facut alegerile pentru functiile de conducere ale Colegiului (un articol pe aceasta tema, referitor la starea psihologiei din România, a fost publicat pe Internet dar numai in diaspora *), demonstreaza intentiile existente ab initio, de numire în functiile respective a unor persoane care sa serveasca unor interese obscure deoarece conducerea Colegiului este un aparat birocratic imens de aproape 70 de persoane. Un exemplu si o dovada în acest sens o constituie alegerea în conducerea Colegiului a unor persoane în lipsa, persoane care cu greu pot dovedi ca sunt somitati stiintifice incontestabile în domeniu.

Prin modul de constituire al conducerii Colegiului se încearca obtinerea de avantaje pentru profesorii universitari în detrimentul psihologilor practicieni, acreditîndu-se ideea conform careia acestia ar fi superiori din punct de vedere profesional practicienilor. Fara sa negam valoarea universitarilor romani din domeniu , vrem sa atragem atentia ca si în acest caz asocierea cu alte domenii cum ar fi medicina este una nerealista. Un profesor doctor de la Facultatea de medicina este ?ntotdeauna si un mare practician. Acest lucru nu se ?nt?mpla si ?n psihologie unde, de cele mai multe ori, profesorii sunt rupti de realitatea aplicarii practice a psihologiei. Decenii in sir, nici un student nu si-a putut face o planificare a carierei profesionale pentru ca nu a aflat niciodata nimic despre conditiile in care isi va putea exercita profesia dupa terminarea facultatii .
Legea 213 nu pevede sanctiuni clare pentru psihologii care s-au angajat sau se angajeaza direct sau indirect în actiuni contrare drepturilor omului si demnitatii persoanei cu atat mai mult inainte de 1990, cand nici o instanta universitara si nici de alt ordin nu a luat pozitie publica si nu a aparat domeniul, practicantii lui, deontologia profesionala si, cu atat mai mult, drepturile sau interesele cetatenilor atunci cand acestea au fost incalcate. Pe de alta parte, psihologii sunt anchetati dupa un cod de procedura disciplinara de tip militar (sau chiar penal) care nu prevede in ce conditii clare poate fi suspendat sau ridicat dreptul de a profesa dar judeca, printr-o formulare tipica regulamentelor militare, ”orice fapte savarsite in legatura cu profesia care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul acesteia”. (cf.Cod de procedura disciplinara-www.copsi.ro).
Continutul legii si al propunerilor de punere a ei în practica, conditioneaza si limiteaza dreptul de exercitare al profesiei ( ” este o lege care descrie si bate in cuie o profesie ” ) si aduce practicantii domeniului din nou in situatii de dependenta fata de autoritati birocratice si administrative. Ratiunea de a fi a Colegiului nu este foarte clara. Psihologii depind total de Colegiul pe care trebuie sa-l sustina financiar fie ca membrii ai Asociatiei Psihologilor fie ca membrii ai Colegiului Psihologilor dar acesta nu are fata de psihologi nici o responsabilitate. Potrivit legii in discutie, el doar ”ocroteste” ( dar nu garanteaza ) drepturile acestora, in schimb isi asuma rolul discretionar de a le ”reprezenta” interesele si de a le controla in mod ”altruist” veniturile.
Sub umbrela legii se instituie un mecanism al dependentei totale a psihologilor fata de Colegiu prin obtinerea a n+1 autorizatii si reautorizarea periodica a tuturor psihologilor. Ca atare, avem o ”organizatie profesionala nonguvernamentala” dar care ”da ordine Ministerului Educatiei si Cercetarii, are drept de folosire a timbrului sec si foloseste prin lege sedii obtinute de la Regia Protocolului de Stat! Aceasta ”organizatie profesionala nonguvernamentala” devine in realitate o afacere privata de tip ”perpetuum mobile”, in care clientela alcatuita numai din psihologi este garantata, identificata, numarata si programata constant si periodic cu ajutorul legii pe toate segmentele de varsta si pe toate specializarile.
In esenta, litera si spiritul acestei legi prin mentalitatea care sta la baza ei (cf.legea ca atare, normele metodologice de aplicare si precizarile juridice de pe site-ul www.copsi.ro) ne întorc, în mod surprinzator, la forme de organizare de tip birocratic-comunist, in care, sub umbrela unei legi conceputa in maniera autoritara, libertatea de actiune si de constiinta a psihologului este restransa pana la depersonalizare , încalcînd atât legile concurentei, statutul unei profesii liberale cât si principiile legislative prevazute de drepturile omului si de Uniunea Europeana .
Din aceste motive va propunem spre analiza punctul nostru de vedere cu privire la problemele reale ale comunitatii psihologilor romani avand convingerea ca acestea intereseaza in egala masura si societatea romaneasca actuala.

7 martie 2006

Semneaza:
Bianca ALDEA, Designer, New Jersey, SUA
Elena ANDRONACHE, matematician, Bucuresti
Liliana BERTEA, Fashion Designer, New Jersey, SUA
Stefana BIANU, vicepresedinte CMR, Paris
Gabriel CATALAN, istoric, Bucuresti
Dan CULCER, presedintele Association des Journalistes Roumains Ouest, scriitor, ziarist, Franta
Nicolae DAMASCHIN, inginer, Bucuresti
Raluca DUMITRACHE, Violonist, Boston, Massachusetts, SUA
Paul GOMA, scriitor, Paris
Claudia MIHALCEA, profesor, Drobeta Turnu-Severin
Ovidiu NIMIGEAN, scriitor, Iasi
Vasile PARASCHIV, fost detinut politic, Ploiesti
Sergiu SIMION – psiholog, Cernavoda
Mugurel STANCIU, Dr. Inginer,Paris, Franta
Mircea STANESCU – istoric, Dr. al Universitatii Bucuresti, Bucuresti
Flori STANESCU – istoric, redactor Editura Sigma, Bucuresti
Vlad TIRZIMAN – informatician, Constanta

[actualizarea semnaturilor : 6 mai 2006]

*) cf : http://www.asymetria.org/simionsergiupostpitesti.html

[actualizarea semnaturilor : 29 mai 2008 ]

Diana DUMITRESCU- studenta psihologie anul 4, Sibiu
Monica BULIGA - economist, studenta psihologie anul II, Piatra Neamt
Anamaria SURUBARU - specialist psihologie educationala, Iasi
Cristina Mihaela PRUTEANU - psiholog, Bucuresti
Mihai CIOCAU - psiholog, Bucuresti
Simona MANESCU - psiholog, Ploiesti
Monica ANESCU - arhitect , Sterling , USA
Vasile TIRA - economist BNR, Sibiu
Roxana - Luminita MACRINEANU - psiholog, Bucuresti
Lucian ANDRIES – psiholog, Iasi

LEGEA 213
MODIFICARI PROPUSE
MOTIVATIE
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza modul de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica, precum si înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România.
Art. 2. - (1) Au dreptul sa exercite profesia de psiholog:
a) cetatenii români
b) cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene si ai celorlalte state din Spatiul Economic European, prin stabilire în România sau în regim de servicii temporare;
c) cetatenii din alte tari cu care România are conventii bilaterale în domeniu.
(2) Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica se face de catre persoanele prevazute la alin. (1), care au absolvit o institutie de învatamânt superior de specialitate, cu diploma de licenta în psihologie sau asimilata, obtinuta într-o institutie de învatamânt superior acreditata, din România sau din strainatate, recunoscuta sau echivalata, dupa caz, potrivit legii.
Art. 3. - Psihologul cu drept de libera practica se supune, în exercitarea profesiei, prevederilor legislatiei nationale, europene si internationale, referitoare la drepturile fundamentale ale omului .
Art. 4. - (1) Psihologul cu drept de libera practica îsi desfasoara activitatea pe baza principiului independentei profesionale, care îi confera dreptul de initiativa si decizie în exercitarea actului profesional, cu asumarea deplina a raspunderii pentru calitatea acestuia

(2) Confidentialitatea actului psihologic este protejata prin lege si este o obligatie a oricarui psiholog.
Art. 5. - Psihologul cu drept de libera practica desfasoara urmatoarele tipuri de activitati:
a) studiul comportamentului uman si al proceselor mentale;
b) investigarea si recomandarea cailor de solutionare a problemelor psihologice;
c) elaborarea si aplicarea de teste pentru masurarea inteligentei, abilitatilor, aptitudinilor si a altor caracteristici umane;
d) testarea psihologica, prevenirea si psihoterapia tulburarilor emotionale si de personalitate, precum si a fenomenelor de inadaptare la mediul social si profesional;
e) interpretarea datelor obtinute si elaborarea recomandarilor pe care le considera necesare.

Aceste articole raman neschimbate..

Se adauga Art.2 –(3) Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica este incompatibila cu apartenenta la structurile Securitatii si/sau actualelor servicii secrete cu exceptia psihologilor militari care se organizeaza in structuri distincte de cele civile.
Se modifica Art. 3. – (1)Psihologul cu drept de libera practica se supune, în exercitarea profesiei, prevederilor legislatiei nationale, europene si internationale, referitoare la drepturile fundamentale ale omului .
(2) La acceptarea in profesie psihologul practician da o declaratie pe proprie raspundere in sensul ca nu a facut parte din structurile Securitatii sau ale actualelor servicii secrete

Se modifica la Art.5 - Psihologul cu drept de libera practica poate desfasura unul din urmatoarele tipuri de activitati:
a) studiul comportamentului uman si al proceselor mentale;
b) investigarea si recomandarea cailor de solutionare a problemelor psihologice;
c) elaborarea si aplicarea de teste pentru masurarea inteligentei, abilitatilor, aptitudinilor si a altor caracteristici umane;
d) testarea psihologica, prevenirea si psihoterapia tulburarilor emotionale si de personalitate, precum si a fenomenelor de inadaptare la mediul social si profesional;
e) interpretarea datelor obtinute si elaborarea recomandarilor pe care le considera necesare.
Ele exprima principii democratice, generoase care sunt anulate de majoritatea articolelor care urmeaza.

Motivatia este similara cu cea de la magistrati – aceste persoane sunt santajabile si nu pot fi obiective si neutre in deciziile lor profesionale . Aceasta profesie nobila nu poate fi folosita in alte scopuri decat cele declarate subiectului si fara acordul subiectului deoarece binele si interesul acestuia sunt intotdeauna prioritare pentru psiholog.

Intrucat devine explicit dreptul de a alege liber una sau mai multe dintre activitatile enumerate.

Art. 6. - Exercitarea profesiei de psiholog se desfasoara:
a) în sectorul privat, în regim salarial, sau independent cu drept de libera practica, potrivit dispozitiilor prezentei legi si ale altor reglementari si acte normative în vigoare;
b) In sectorul public, in care psihologii au, dupa caz, statutul de functionar public, cadru didactic si alte functii potrivit prevederilor legilor speciale si regulamentelor sau statutelor institutiei respective.
Se modifica la al.b)
In sectorul public, in care psihologii au, dupa caz, statutul de functionar public, cadru didactic si alte functii potrivit prevederilor prezentei legi, a legilor speciale si regulamentelor sau statutelor institutiilor respective.
- respectarea principiului egalitatii in drepturi a celor care desfasoara aceleasi tipuri de activitati indiferent daca lucreaza in domeniul public sau privat.
NB. Functionarii publici si cadrele didactice nedesfasurand activitatile prevazute de art.5, nu se supun acestei legi si implicit nu pot face parte din structura Colegiului.
CAPITOLUL II
Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica
SECTIUNEA 1
Dobândirea si exercitarea dreptului de libera practica
Art. 7. - (1) Dreptul de libera practica implica exercitarea activitatilor prevazute la art. 5 si asumarea deplina a raspunderii pentru calitatea actului profesional în raport cu beneficiarii serviciilor psihologice, cu respectarea reglementarilor specifice în domeniu.
(2) Dreptul de libera practica se exercita olograf, cu mentionarea în clar a numelui, prenumelui si a codului personal din Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România, concomitent cu aplicarea parafei proprii.
Se introduc
Alineatul (3) Dreptul de libera practica se obtine in cadrul uneia sau mai multor asociatii profesionale, pe metodologiile specifice acestora;
Alineatul (4): In vederea obtinerii dreptului de libera practica absolventii facultatilor de psihologie si asimilate vor parcurge un stagiu de activitate in conditii de supervizare in cadrul asociatiilor profesionale la care adera.
- libertatea de alegere a metodologiei de catre fiecare psiholog, in functie de domeniul in care lucreaza, de nevoile beneficiarului, de eficienta acestora in practica si de compatibilitatea cu propriile abilitati.
Art. 8. - (1) Persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) dobândesc atestatul de libera practica în conditiile prezentei legi. Dobândirea atestatului atrage înscrierea în Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România.
(2) Persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b), atestate ca psihologi de autoritatile competente din statele membre ale Uniunii Europene si ale celorlalte state din Spatiul Economic European, dobândesc dreptul de libera practica în urma recunoasterii profesionale, în conformitate cu dispozitiile legii speciale si ale normelor europene în domeniu.
(3) Persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b), care presteaza servicii temporare, au obligatia de a face o declaratie referitoare la serviciile prestate, care se depune la Colegiul Psihologilor din România, acestea fiind exceptate de la procedura atestarii, precum si de la obligativitatea înscrierii în Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România sau de la plata unei taxe administrative. În acest caz se aplica o procedura simplificata, stabilita prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 9. - Atestatul de libera practica se elibereaza pe baza normelor metodologice de aplicare a prezentei legi si a starii de sanatate certificate.
Raman neschimbate
Art.10 In functie de competenta si experienta profesionala ale solicitantului, se poate acorda una dintre urmatoarele forme de atestare:
a) atestatul de libera practica pentru activitate in conditii de supervizare pentru psihologii fara experienta in domeniul respectiv:
b) atestatul de libera practica in regim de asociere, pentru psihologii care lucreaza in colective profesionale;
c) atestatul de libera practica autonoma, pentru psihologii care intrunesc criteriile de competenta si experienta profesionala stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art.11 Atestatele prevazute la art.10 litera a) si b) pot fi revizuite, la cerere dupa minimum un an.
Art.12 Controlul si supravegherea modului de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica se fac in conformitate cu prevederile prezentei legi.
Se modifica:
La Art.12 Controlul si supravegherea modului de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica se fac prin intermediul comisiilor metodologice si de deontologie profesionala din cadrul asociatiilor la care psihologii au aderat
- Comisiile metodologice si deontologice ale asociatiilor profesionale au competentele necesare in vederea urmaririi aplicarii corecte a metodologiei in care sunt atestati psihologii precum si a respectarii normelor deontologice.

SECTIUNEA a 2-a
Forme de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica
Art.13 (1) Pentru exercitarea profesiei, psihologii cu drept de libera practica pot infiinta, la alegere potrivit legii, cabinete individuale, cabinete asociate, societati civile profesionale sau isi pot desfasura activitatea in temeiul unor contracte de munca, potrivit legii.
(2) Indiferent de forma de exercitare a profesiei, psihologii cu drept de libera practica pot angaja salariati, în conditiile legii.
Se modifica:
La art. 13 (1) Pentru exercitarea profesiei, psihologii cu drept de libera practica pot infiinta, la alegere si potrivit legii, societati comerciale, cabinete individuale, cabinete asociate, societati civile profesionale sau isi pot desfasura activitatea in temeiul unor contracte de munca, potrivit legii.
- respectarea autonomiei domeniului privat
- depasirea atributiilor in conditiile economiei de piata si a liberei concurente;
- nerespectarea hotararilor judecatoresti de infiintare a societatilor comerciale in cadrul carora functioneaza laboratoarele psihologice in prezent.
- oricine are o societate comerciala poate angaja salariati.
Art. 14. - (1) Cabinetele individuale de psihologie, constituite potrivit legii, se declara la Colegiul Psihologilor din România. Raporturile contractuale se stabilesc între psihologul cu drept de libera practica si beneficiarul serviciilor oferite de acesta.
(2) Cabinetele individuale se pot asocia prin contract si se declara la Colegiul Psihologilor din România.
(3) Formele si modalitatile de exercitare a profesiei, declarate la Colegiul Psihologilor din România, sunt înregistrate în mod obligatoriu în Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România.
Art. 15. - (1) Societatile civile profesionale se constituie, în conditiile legii, prin contract de societate civila încheiat între 2 sau mai multi psihologi cu drept de libera practica, si sunt declarate la Colegiul Psihologilor din România.
(2) Raporturile contractuale se nasc între beneficiar si societatea civila profesionala, indiferent care dintre psihologii cu drept de libera practica asociati îndeplineste serviciul profesional.
(3) În cadrul societatilor civile profesionale patrimoniul este comun si apartine asociatiilor în cotele-parti stabilite prin contractul de societate civila.

Se introduce: Art.15'
Societatile comerciale constituite potrivit legii se declara la Colegiul Psihologilor din Romania.
Raporturile contractuale se stabilesc intre psihologul cu drept de libera practica si beneficiarul serviciilor oferite de acesta in conditiile legii…...

Motivat de faptul ca este rezultanta fireasca a modificarilor aduse art. 13 al.(1) din prezenta lege.

SECTIUNEA a 3-a
Drepturile si obligatiile psihologilor cu drept de libera practica
Art. 16. - Psihologul cu drept de libera practica are urmatoarele drepturi:
a) sa desfasoare activitatile prevazute la art. 5, în conformitate cu tipul de atestat detinut;
b) sa obtina pentru serviciile prestate un onorariu sau salariu negociat în mod liber cu beneficiarul.
La Art.16 se adauga aliniatele:
c) dreptul de a alege metodologia si instrumentele de lucru;
d) accesul liber la intreaga documentatie privitoare la activitatea Colegiului, precum si la actele si rezolutiile intocmite membrilor Colegiului;
e) respectarea libertatii in exercitarea profesiei in conditiile prevederilor prezentei legi;
f) dreptul la initiativa si creatie;
- pentru asigurarea unui mediu concurential in care diferitele metodologii sa-si ateste eficienta, singura modalitate care poate decanta valorile in domeniu
Art. 17. - Psihologul cu drept de libera practica are urmatoarele obligatii:
a) sa cunoasca si sa respecte reglementarile legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
b) sa se conformeze si sa respecte Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
c) sa exercite dreptul de libera practica în limitele stabilite prin tipul de atestat detinut;
d) sa se preocupe de perfectionarea calificarii profesionale;
e) sa îsi asume întreaga responsabilitate profesionala fata de beneficiar, manifestând constiinciozitate si probitate profesionala;
f) sa serveasca interesele beneficiarului în acord cu interesul public si cu exigentele profesionale.

Nu se modifica
SECTIUNEA a 4-a
Suspendarea si încetarea dreptului de libera practica.
Radierea din Registrul unic al psihologilor cu drept de libera
practica din România
Art. 18. - Dreptul de libera practica se suspenda:
a) temporar, la cererea persoanei înscrise;
b) dupa 6 luni de neplata, fara justificare, a cotizatiei anuale catre Colegiul Psihologilor din România, pâna la achitarea ei integrala;
c) cu titlu de sanctiune disciplinara, pe toata durata sanctiunii;
d) pe perioada suspendarii dreptului de a profesa, dispusa prin hotarâre judecatoreasca definitiva. Se modifica la al.
b) dupa 6 luni de neplata, fara justificarile prevazute in Normele metodologice de aplicare a prezentei legi, a cotizatiei, pâna la achitarea ei;
c) cu titlu de sanctiune disciplinara, pe toata durata sanctiunii, dupa ramanerea ei definitiva;
d) pe perioada suspendarii dreptului de a profesa, dispusa prin hotarâre judecatoreasca definitiva si/sau pana la incetarea efectelor hotararii judecatoresti.
- psihologii cu drept de libera practica platesc cotizatiile direct catre Asociatii, acestea fiind cele care contribuie cu o cota parte la fondurile Colegiului.
Art. 19. - (1) Dreptul de libera practica înceteaza:
a) prin renuntarea în scris la exercitiul dreptului de libera practica;
b) daca persoana înscrisa a fost condamnata pentru o fapta prevazuta de lege, în legatura cu exercitarea dreptului de libera practica, sau daca i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a exercita profesia printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva.
(2) Încetarea dreptului de libera practica atrage radierea din Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România.
Se modifica:
(1) a): prin renuntarea in scris adresata asociatiei profesionale din care face parte.

Se introduce:
Lit. c) asociatiile profesionale au obligatia sa informeze Colegiul asupra incetarii dreptului de libera practica a membrilor lor.

Pentru clarificarea modului in care inceteaza dreptul de libera practica si pentru a avea o evidenta clara a psihologilor cu drept de libera practica.
SECTIUNEA a 5-a
Interdictii si incompatibilitati în exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica
Art. 20. - Nu poate exercita profesia de psiholog cu drept de libera practica:
a) psihologul care a fost condamnat definitiv pentru savârsirea cu intentie a unei infractiuni contra umanitatii sau vietii în împrejurari legate de exercitarea profesiei de psiholog si pentru care nu a intervenit reabilitarea;
b) psihologul caruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia, pe durata stabilita prin hotarâre judecatoreasca;
c) psihologul caruia i s-a suspendat temporar avizul de exercitare a profesiei, ca sanctiune disciplinara, pe durata suspendarii. Se introduce:
Lit.d) Nu poate exercita profesia de psiholog cu drept de libera practica persoana care prin atitudinile si actiunile sale aduce deservicii prestigiului profesiei.
Pentru mentinerea standardelor de calitate a serviciilor psihologice si impunerea respectului fata de profesia de psiholog,psihologii trebuie sa evite comportamentele imorale: carti licentioase, plagiate, precum si atitudini agresive sau indecente fata de beneficiarul serviciilor. Sunt notorii, pe de o parte, psihologi care publica "carti din carti", iar pe de alta parte, psihologi examinatori care agreseaza verbal subiectii, ii umilesc.
Art. 21. - Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica este incompatibila cu:
a) desfasurarea oricarei activitati de natura a aduce atingere demnitatii profesionale sau bunelor moravuri;
b) starea de sanatate necorespunzatoare, certificata de Comisia de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, potrivit legii;
c) folosirea cu buna stiinta a cunostintelor sau metodelor profesionale în defavoarea persoanei sau în scop ilegal.
Art. 22. - Persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b) si c) trebuie sa faca dovada ca nu se afla într-o situatie definita la art. 20 si 21, prin documente provenite de la autoritatile competente din tarile respective.
Nu se modifica
CAPITOLUL III
Colegiul Psihologilor din România
SECTIUNEA 1
Organizare si atributii
Art. 23. - (1) Colegiul Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu, este o organizatie profesionala, cu personalitate juridica, de drept privat, apolitica, autonoma si independenta, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii. Colegiul are rolul de a reprezenta si de a ocroti la nivel national si international interesele profesiei de psiholog cu drept de libera practica.
(2) Colegiul are sediul central în municipiul Bucuresti.
(3) Colegiul se constituie din totalitatea psihologilor cu drept de libera practica din România.
(4) Psihologii cu drept de libera practica au dreptul, fara nici o îngradire, sa adere la alte forme de asociere profesionala.
(5) Colegiul are obligatia de a publica anual Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România.
Se modifica
al.1) Colegiul Psihologilor din Romania ,denumit in continuare Colegiu, este o organizatie profesionala, cu personalitate juridica, de drept privat, apolitica, autonoma si independenta, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii. Colegiul are rolul de a reprezenta si garanta la nivel national si international interesele profesiei de psiholog cu drept de libera practica.
al. 3) Colegiul se constituie din totalitatea asociatiilor profesionale ale psihologilor legal constituite.

Se introduce :
al.6) Colegiul are obligatia de a constitui o banca minimala de teste validate la nivel national prin achizitionarea din fondurile proprii a licentelor si drepturilor de autor pentru testele si /sau metodologiile minimale pe care trebuie sa le detina orice psiholog. Psihologii pot folosi alte teste si metodologii pe raspunderea lor si pot apela la asistenta din partea Colegiului.

Pentru a facilita colaborarea si libera circulatie a informatiei intre asociatiile profesionale ale psihologilor cu drept de libera practica.
Colegiul poate fi un for care sa reprezinte o organizatie a profesionistilor practicieni doar in masura in care el este constituit din liderii asociatiilor constituite in jurul unor metodologii folosite de acestia.

Pentru a evita monopolul unor grupuri de interese sau firme private asupra testelor si metodologiilor. Pentru a oferi posibilitatea unui start in cariera tinerilor psihologi si pentru a avea baza morala si stiintifica a oricarui control. Psihologii practicieni au obligatia de a aplica corect testele psihologic dar nu pot suplini singuri obligatiile unui institutii de profil.

Art. 24. - Atributiile Colegiului sunt urmatoarele:
a) asigura respectarea cadrului organizatoric pentru exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica în conditiile prezentei legi;
b) instituie standarde de calitate a serviciilor psihologice;
c) instituie un cadru de promovare si de dezvoltare a competentei profesionale,
d) instituie si promoveaza norme deontologice în exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
e) reprezinta interesele membrilor sai în fata autoritatilor publice si administrative, precum si în organismele profesionale internationale;
f) atesta dreptul de libera practica al psihologilor si gestioneaza Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România.
Se modifica:
Lit.b) urmareste indeplinirea standardelor de calitate instituite de asociatiile profesionale componente;
Lit.c) instituie un cadru de promovare si de dezvoltare a competentei profesionale in acord cu normele practicate in organizatiile similare din Uniunea Europeana;
Lit d) Promoveaza norme deontologice generale in exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, in acord cu normele practicate in organizatiile similare din Uniunea Europeana;
Se modifica:
al.e) reprezinta interesele asociatiilor profesionale si ale psihologilor in fata autoritatilor publice si administrative precum si in organismele profesionale internationale.
Se modifica:
al.f) Gestioneaza registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania.
Se introduce:
al.g) instituie un cadru de formare, orientare si integrare profesionala a absolventilor facultatilor de psihologie prin: informare asupra asociatiilor profesionale unde pot beneficia de stagiu de practica pentru parcurgerea perioadei de supervizare si asupra cursurilor de specializare
- Urmare a armonizarii legislatiei nationale la standardele Uniunii Europene, in acest domeniu exista standarde generale de calitate: ISO 9000 si OH-SAS 18000; s-a facut o confuzie de termeni; exista institutii abilitate care sa instituie standarde de calitate a serviciilor psihologice.
-Dreptul de libera practica este acordat de asociatiile profesionale fiecaruia din membrii, si se transmite colegiului pentru a fi inscrisi in registrul unic.

- Pentru facilitarea integrarii profesionale a absolventilor facultatilor de psihologie.

SECTIUNEA a 2-a
Forurile de conducere
Art. 25. - (1) Forurile de conducere ale Colegiului sunt:
a) Conventia nationala;
b) Consiliul Colegiului;
c) Comitetul director;
d) presedintele Colegiului.
(2) Alegerea forurilor de conducere ale Colegiului se face numai prin vot secret.
(3) Persoanele alese în forurile de conducere exercita un mandat de 4 ani si nu mai mult de doua ori consecutiv.
(4) Forurile de conducere colectiva iau hotarâri prin vot deschis, daca nu hotarasc altfel.

Se modifica:
al.(3): Persoanele alese in forurile de conducere exercita un mandat de 2 ani si nu mai mult de doua ori consecutiv.

Se adauga al.(5) Pentru asigurarea credibilitatii si transparentei profesiei, Conventia nationala si conventiile asociatiilor profesionale sunt sedinte publice.

- Este necesara o flexibilitate mai mare a Colegiului prin accesul la conducere a oricaror persoane calificate pentru aceasta.
Art. 26. - (1) Conventia nationala este constituita din reprezentantii membrilor Consiliului, pe baza unei norme de reprezentare, proportional cu numarul membrilor din fiecare filiala.
(2) Conventia se întruneste, de regula, o data la 4 ani. Ea se poate întruni în sesiune extraordinara la solicitarea majoritatii simple a membrilor Consiliului Colegiului.
(3) Convocarea Conventiei nationale se face prin mass-media, cu cel putin 3 luni înainte de data fixata.
(4) Conventia nationala este precedata de conventii teritoriale, care aproba reprezentantii în conformitate cu norma de reprezentare.
(5) Conventia nationala este legal constituita în prezenta a doua treimi din numarul reprezentantilor delegati. Daca la prima convocare conditia de cvorum nu este îndeplinita, Comitetul director stabileste o noua data, nu mai devreme de 15 zile calendaristice. În aceasta situatie, Conventia nationala este legal constituita în prezenta majoritatii membrilor delegati si adopta hotarâri cu majoritatea membrilor prezenti.
Se modifica:
al.(1): Conventia nationala a colegiului este constituita din conventiile aociatiilor profesionale componente;
Se modifica:
al.(2): Conventia se intruneste, de regula, o data la 2 ani. Ea se poate intruni in sesiune extraordinara la solicitarea majoritatii simple a delegatilor Consiliului Colegiului;
Se modifica:
al.(4): Conventia nationala este precedata de conventiile asociatiilor profesionale care stabilesc prin vot delegatii, in conformitate cu norma de reprezentare stabilita in statutul Colegiului;
al.(5) Conventia nationala este legal constituita în prezenta a doua treimi din numarul delegatilor. Daca la prima convocare conditia de cvorum nu este îndeplinita, Consiliul Colegiului stabileste o noua data, nu mai devreme de 15 zile calendaristice. În aceasta situatie, Conventia nationala este legal constituita în prezenta majoritatii delegatilor si adopta hotarâri cu majoritatea celor prezenti; Asigurarea principiului egalitatii de sanse si de exprimare a opiniilor pentru toate asociatiile profesionale componente.

- Conform modificarii art.25 (3)

- Conform modificarii art. 23 (3)

Art. 27. - Conventia nationala are urmatoarele atributii:
a) aproba Regulamentul de organizare si functionare interna, Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, Codul de procedura disciplinara, Normele de avizare a metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica, precum si modificarile la acestea;
b) alege si revoca presedintele Colegiului si membrii Comitetului director;
c) aproba raportul de activitate al Consiliului Colegiului si alte documente.
Se modifica:
(a) Aproba Regulamentul de organizare si functionare interna, principiile generale ale codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, precum si modificarile la acestea in acord cu principiile existente in organozatiile similare din Uniunea Europeana

In privinta normelor de avizare a metodelor si tehnicilor de evaluare, in conditiile in care la momentul actual nu exista o metodologie unica imbatabila si validata de practica, impunerea unei singure metodologii ingradeste dreptul de exerci-tare libera si independenta a profesiei de psiholog.
De asemenea, intra in conflict cu asumarea responsabilitatii actului psihologic-Art.4.1)
Art. 28. - Consiliul Colegiului este constituit din presedintele Colegiului, care este si presedinte al Consiliului Colegiului, membrii Comitetului director si presedintii filialelor teritoriale.
Se modifica:
- Consiliul Colegiului este constituit din presedintele colegiului si presedintii asociatiilor profesionale componente.
Se adauga:
Al.2: Presedintele Consiliului Colegiului se alege prin vot secret de catre delegatiile Consiliului Colegiului cu majoritate de doua treimi din delegatii alesi de asociatii
- Presedintele colegiului trebuie sa fie diferit de presedintele Consiliului colegiului pentru impartirea atributiilor si evitarea monopolului decizional.
Art. 29. - (1) Consiliul Colegiului se întruneste anual, la convocarea presedintelui Colegiului.
(2) Consiliul Colegiului se poate întruni si în mod exceptional, la solicitarea majoritatii simple a membrilor sai.
Se modifica:
(1) Consiliul Colegiului se intruneste in sedinte a caror periodicitate se stabileste prin Regulamentul de organizare si functionare interna.
Se introduce:
3) Sedintele Consiliului Colegiului pot fi si publice.
- In organizarea propusa, Consiliul Colegiului este singura instanta lucrativa a Colegiului
- Pentru asigurarea transparentei in desfasurarea activitatilor Colegiului
Art. 30. - Atributiile Consiliului Colegiului sunt urmatoarele:
a) stabileste liniile directoare în legatura cu problemele fundamentale ale profesiei de psiholog cu drept de libera practica si ale activitatii Colegiului;
b) analizeaza si aproba raportul de activitate al Comitetului director;
c) aproba cotizatia anuala si nivelul taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare si a altor servicii prestate;
d) aproba structurile administrative ale Comitetului director, înfiintarea de noi comisii sau restructurarea celor existente;
e) aproba raportul de audit financiar, efectuat de o firma independenta;
f) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al Colegiului, bilantul Colegiului si descarca Comitetul director de gestiunea fondurilor. Se adauga:
a) si asigura actualizarea informatiilor in domeniu prin creearea unei publicatii periodice si/sau a unui site informatic
Se modifica:
c) aproba cotizatia anuala ce trebuie platita de catre asociatiile profesionale componente; cuantumul acesteia va fi stabilit prin vot la nivelul Consiliului Colegiului.
Se adauga:
g) elaboreaza Regulamentul de organizare si functionare interna;
h) elaboreaza normele metodologice de aplicare a prezentei legi;
i) intocmeste, reactualizeaza si face public Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania;
j) realizeaza baza de date cu privire la Asociatiile profesionale, metodologii, teste, cursuri de perfectionare.

- Reprezinta rolul activ si implicarea eficienta in buna functionare a activitatii domeniului psihologic.
Art. 31. - Comitetul director este constituit din presedintele Colegiului, care detine si calitatea de presedinte al Comitetului director, presedintii comisiilor prevazute la art. 35 si membrii acestora.
Art. 32. - Înlocuitorul de drept al presedintelui Comitetului director, în caz de indisponibilitate, este presedintele Comisiei de deontologie si disciplina sau alt presedinte de comisie, desemnat de Comitetul director.
Art. 33. - Comitetul director are urmatoarele atributii:
a) elibereaza atestatul de psiholog cu drept de libera practica;
b) elibereaza avizul pentru metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica, precum si modul de utilizare a acestora;
c) propune institutiilor abilitate cursuri si alte forme de educatie permanenta în domeniul psihologiei, în conformitate cu prevederile legale;
d) elaboreaza Regulamentul de organizare si functionare interna;
e) elaboreaza Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
f) elaboreaza, împreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, normele metodologice de aplicare a prezentei legi;
g) elaboreaza Codul de procedura disciplinara si urmareste aplicarea acestuia;
h) elaboreaza Normele de avizare a metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica;
i) întocmeste, reactualizeaza si face public Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România;
j) mediaza litigiile dintre psihologi cu drept de libera practica, dintre acestia si beneficiarii serviciilor psihologice, precum si dintre psihologi si angajatorii acestora, în probleme legate de exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
k) sesizeaza organele în drept în cazurile de exercitare ilicita a profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
l) propune nivelul taxelor pentru serviciile prestate, precum si al cotizatiei anuale.

Art. 34. - Comitetul director functioneaza prin sedinte în plen si pe comisii, ale caror competente si periodicitate sunt stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare interna.

Art. 35. - (1) În cadrul Comitetului director functioneaza urmatoarele comisii:
a) comisii aplicative: Comisia de psihologie clinica si psihoterapie; Comisia de psihologia muncii, transporturilor si serviciilor; Comisia de psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala; Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala;
b) Comisia metodologica;
c) Comisia de deontologie si disciplina.

(2) Comisiile prevazute la alin. (1) sunt structuri organizatorice de specialitate ale caror atributii sunt stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare interna.
(3) În functie de necesitati, se pot înfiinta, desfiinta sau restructura comisiile existente.
Art. 36. - Comisiile au urmatoarele atributii:
a) comisiile aplicative desfasoara procedurile prevazute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi si propun Comitetului director eliberarea atestatului în domeniile de specializare corespunzatoare;
b) Comisia metodologica avizeaza metodele si tehnicile de asistenta psihologica în conformitate cu Normele de avizare a metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica;
c) Comisia de deontologie si disciplina urmareste respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, judeca abaterile de la prevederile acestuia si aplica sanctiuni, conform prezentei legi.

Art. 37. - Fiecare comisie este condusa de un birou constituit din presedinte, vicepresedinte, secretar si dispune de un secretariat tehnic.

Art. 38. - Comisiile elaboreaza norme si proceduri de control si supervizare profesionala în domeniile proprii, aprobate de catre Consiliul Colegiului, asigurând pregatirea persoanelor cu atributii de control.

Art. 39. - Membrii Comitetului director si ai conducerii filialelor teritoriale au dreptul la indemnizatii de sedinta stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare interna si la decontarea cheltuielilor de deplasare legate de îndeplinirea atributiilor specifice.
Se modifica art. 31
Comitetul director este constituit din presedintele Colegiului ales prin vot de catre presedintii comisiilor prevazute la art. 35 si membrii acestora.
Se introduce al. 2
Presedintele Comitetului Director este ales prin vot de catre presedintii de comisii prevazute la art. 35
-nu se modifica
Se abroga lit. a), b)

Se modifica lit. e) astfel:
Elaboreaza principiile generale ale codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica si il supune spre aprobare conventiei nationale in conformitate cu prevederile prezentei legi.

Se modifica lit. g)
Urmareste aplicarea codului de procedura disciplinara

Se abroga lit. h)
Se modifica lit. i) astfel:
întocmeste, reactualizeaza si face public Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România pe baza listelor intocmite de Asociatiile profesionale componente.

Se modifica lit. l) astfel:
Propune niverlul minim al taxelor pentru serviciilor prestate, precum si al cotizatiei anuale.

Se modifica Art. 34. - Comitetul director functioneaza prin sedinte în plen si pe comisii, ale caror competente si periodicitate sunt stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare interna, supus spre aprobare si validare Consiliului Colegiului

Se modifica lit. a) astfel: comisia aplicativa

Se modifica lit. b) astfel:
Comisia de audit profesional

Se modifica lit. a)
Comisia aplicativa se constituie si desfasoara procedurile prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi

Se modifica lit.b)
Comisia de audit profesional avizeaza metodele si tehnicile de asistenta psihologica în conformitate cu Normele de avizare a metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica, avand in vedere prevederile prezentei legi si practicile organizatiilor similare din Uniunea Europeana.

Se modifica lit. c)
Comisia de deontologie si disciplina urmareste respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, judeca contestatiile si aplica sanctiuni, conform prezentei legi.

Se modifica art. 37
- Fiecare comisie este condusa de un birou constituit din presedinte, vicepresedinte si secretar.

Se modifica art. 38 astfel:
Comisia deontologica si de disiplina elaboreaza norme si proceduri de control aprobate de catre consiliul colegiului
Comisia aplicativa elaboreaza norme de supervizare profesionale in domeniile proprii aprobate de catre Consiliul colegiului
Se modifica art. 39 astfel:
Membrii Comitetului director si ai delegatiilor filialelor Colegiului au dreptul la indemnizatii de sedinta stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare interna si la decontarea cheltuielilor de deplasare legate de îndeplinirea atributiilor specifice.
Art. 40. - Presedintele Colegiului si presedintii comisiilor prevazute la art. 35 asigura conducerea operativa a Colegiului.
Se modifica:
- Presedintele Colegiului si Consiliul Colegiului asigura conducerea operativa a colegiului.
- Conform modificarii Art. 25
Art. 41. - Presedintele Colegiului are urmatoarele atributii:
a) reprezinta Colegiul în relatiile cu alte organizatii si institutii din tara si din strainatate;
b) încheie conventii si contracte în numele Colegiului, cu aprobarea Comitetului director;
c) convoaca si conduce sedintele Comitetului director, Consiliului Colegiului si Conventiei nationale;
d) ordonanteaza cheltuielile bugetare ale Comitetului director.
Se modifica:
b) incheie conventii si contracte in numele colegiului cu aprobarea Consiliului Colegiului.
Se modifica:
c) convoaca si conduce sedintele Consiliului Colegiului.

- Conform modificarii art. 25 c)

De buget se ocupa Consiliul Colegiului cu aprobarea presedintelui colegiului.

SECTIUNEA a 3-a
Filialele teritoriale ale Colegiului
Art. 42. - (1) Colegiul are filiale teritoriale, la nivel de judet si în municipiul Bucuresti.
(2) Daca într-un judet exista mai putin de 50 de psihologi cu drept de libera practica, se vor putea înfiinta filiale teritoriale prin asocierea psihologilor din judete limitrofe.

Art. 43. - Forurile de conducere ale filialelor teritoriale sunt:
a) conventia filialei;b) comitetul filialei;c) presedintele filialei.

Art. 44. - Conventia filialei reprezinta forul de dezbatere al membrilor Colegiului, cu domiciliul în zona respectiva, si are urmatoarele atributii:
a) dezbate problemele specifice ale practicii profesionale curente;
b) aproba raportul anual de activitate al comitetului filialei;
c) alege si revoca presedintele si membrii comitetului filialei;
d) alege reprezentantii pentru Conventia nationala;
e) propune candidati la functia de presedinte al Colegiului si de membru al Comitetului director.

Art. 45. - Conventia filialei se întruneste anual la convocarea presedintelui filialei sau la solicitarea majoritatii membrilor filialei.

Art. 46. - (1) Comitetul filialei este structura de coordonare la nivel teritorial si se afla sub autoritatea Comitetului director.
(2) Comitetul filialei este condus de un presedinte si este constituit dintr-un numar impar de membri.
(3) Atributiile comitetului filialei:
a) elaboreaza raportul anual de activitate si, dupa aprobarea acestuia de conventia filialei, îl înainteaza Comitetului director;
b) informeaza membrii cu privire la hotarârile Colegiului;
c) poate face propuneri de reprezentare la Conventia nationala;
d) poate face propuneri de candidaturi pentru presedinte si membrii Comitetului director;
e) controleaza activitatea profesionala a membrilor Colegiului din zona filialei respective, pe baza mandatului dat de Comitetul director, si avizeaza dosarele psihologilor cu drept de libera practica propusi pentru activitati de control;
f) primeste dosarele de atestare, verifica conformitatea lor si le transmite Comitetului director.
Art. 47. - Înlocuitorul de drept al presedintelui filialei este membrul din comitetul filialei cu vechimea profesionala cea mai mare. Se modifica al.1 astfel:
Colegiul are filiale teritoriale care pot fi infiintate prin asocierea asociatiilor profesionale ale psihologilor din judete limitrofe.
Se abroga al. 2

Se modifica art.44 astfel:
Conventia Asociatiei profesionale teritoriale reprezinta forul de dezbatere al membrilor filialei, cu domiciliul în zona respectiva, si are urmatoarele atributii:
a) dezbate problemele specifice ale practicii profesionale curente;
b) aproba raportul anual de activitate al comitetului filialei asociatiilor profesionale ale psihologilor;
c) alege si revoca presedintele si membrii comitetului filialei asociatiilor profesionale ale psihologilor;
d) alege delegatii pentru Conventia nationala;
e) propune candidati la functia de presedinte al Colegiului si propune candidatii pentru Comitetului director

Se modifica la art.45 astfel:
Conventia nationala a Colegiului se intruneste anual la convocarea presedintelui filialei sau la solicitarea majoritatii delegatilor filialei asociatiei profesionale a psihologilor .

Se modifica la art. 46, alin. 2 astfel:
Comitetul filialei este condus de un presedinte si este constituit dintr-un numar impar de reprezentanti.

Se modifica la art. 46, alin. 3 lit. f) astfel:
primeste dosarele spre supervizare, verifica conformitatea lor si le transmite Comitetului director in conformitate cu prevederile prezentei legi. SECTIUNEA a 4-a
Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România
Art. 48. - (1) Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România cuprinde lista psihologilor cu drept de libera practica, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) Registrul este un document public, fiind pus la dispozitia beneficiarilor serviciilor psihologice, cu scopul de a certifica dreptul de libera practica si domeniile de competenta ale membrilor Colegiului.
(3) Comitetul director are obligatia sa asigure publicitatea Registrului unic al psihologilor cu drept de libera practica din România, prin mijloace electronice si prin editarea anuala a acestuia Se modifica:
1) Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania contine totalitatea psihologilor cu drept de libera practica in conformitate cu listele psihologilor cu drept de libera practica autorizati in cadrul asociatiilor profesionale componente.
Se modifica:
3) Consiliul Colegiului are obligatia de a asigura publicarea Registrului unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania prin mijloace electronice si prin editarea anuala a acestuia.

- Conform modificarii Art.30 i)

CAPITOLUL IV
Finantarea activitatii Colegiului
Art. 49. - Sursele de finantare ale Colegiului sunt urmatoarele:
a) cotizatii;
b) taxe;
c) donatii si sponsorizari din partea unor persoane fizice si juridice;
d) alte surse, conform legilor în vigoare. Se modifica:
Art.49. - Sursele de finantare ale colegiului sunt:
a) cotizatia anuala a fiecarei asociatii profesionale componente a carei valoare va fi stabilita prin vot la nivel de Consiliu al Colegiului.
Se abroga lit.b)
Art. 50. - Repartizarea bugetului pentru Comitetul director si comitetele filialelor se aproba de catre Consiliul Colegiului.
Se modifica art. 50 astfel:
- Repartizarea bugetului pentru Comitetul director si reprezentantii teritoriali ai Colegiului se aproba de catre Consiliul Colegiului. - Conform modificarii Art. 25 c)
Art. 51. - Fondurile banesti se utilizeaza pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, investitii si dotari, precum si pentru alte scopuri apartinând domeniului specific de activitate.
Nu se modifica
Art. 52. - Activitatea financiara se supune controlului organelor în drept.
Se modifica:
- Activitatea financiara se supune controlului organelor in drept in conditii de transparenta pentru toate asocitiilor profesionale membre ale Colegiului.
Se introduce alin. 2 -asociatiile profesionale pot cere controlul asupra activitatii financiare a Colegiului si in baza unei majoritati simple a asociatiilor profesionale din tara.
- Pentru o mai mare transparenta a activitatii Colegiului

CAPITOLUL V
Raspunderea disciplinara
Art. 53. - Comitetul director al Colegiului judeca litigiile si abaterile deontologice, disciplinare si profesionale ale psihologilor, în conformitate cu Codul de procedura disciplinara. Se modifica:
Art. 53. -Psihologii cu drept de libera practica raspund disciplinar in fata comisiilor de specialitate din cadrul Asociatiilor profesionale din care fac parte, acestea avand obligatia de a comunica in termen de 10 zile sanctiunile aplicate la Colegiul psihologilor.
Se introduce alin. 2
Comisia deontologica judeca, in conformitate cu Codul d eprocedura disciplinara al prezentei legi si a altor legi incidente, litigiile si abaterile deontologice, disciplinare si profesionale ale psihologilor, precum si contestatiile impotriva solutiilor si hotararilor luate de Comisia deontologica si de disciplina a Asociatiei profesionale din care provin.
- Conform modificarii Art. 25 c)
Art. 54. - (1) Psihologii cu drept de libera practica care încalca pre-vederile prezentei legi si regulamentele specifice privind exercitarea profesiei de psiholog sau nu respecta Codul deontologic raspund disciplinar în functie de gravitatea abaterii, putând fi sanctionati cu:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) suspendarea temporara, pe un interval de 6-12 luni, a avizului de exercitare a profesiei;
d) retragerea definitiva a atestatului.
(2) Sanctiunile prevazute la alin. (1) se comunica în termen de 10 zile inspectoratului teritorial de munca, precum si institutiei sau unitatii cu care psihologul sanctionat a încheiat contractul de munca.
Se modifica lit. c)
suspendarea temporara, pe un interval de 1-12 luni, a avizului de exercitare a profesiei;
Se modifica al. (2)
Sanctiunile prevazute la alin. (1) se comunica în termen de 10 zile inspectoratului teritorial de munca, precum si institutiei sau unitatii cu care psihologul sanctionat a încheiat contractul de munca precum si Comisiei deontologice si de disciplina din cadrul Colegiului. - Conform Art. 53 - modificat
Art. 55. - Sanctiunile prevazute la art. 54 alin. (1) lit. a) si b) se aplica de catre Comisia de deontologie si disciplina, la propunerea comisiilor de specialitate ale Comitetului director, iar cele mentionate la art. 54 alin. (1) lit. c) si d), de catre Comitetul director, la propunerea Comisiei de deontologie si disciplina.
Art. 56. - Sanctiunile prevazute la art. 54 alin. (1) lit. a) si b) pot fi contestate la Comitetul director, iar cele mentionate la art. 54 alin. (1) lit. c) si d), la Consiliul Colegiului.
Art. 57. - Raspunderea disciplinara a psihologilor cu drept de libera practica atestati potrivit prezentei legi nu exclude raspunderea penala, contraventionala, civila sau materiala, conform prevederilor legale.

Se modifica art. 56
Sanctiunile prevazute la art. 54 alin. (1) lit. a) si b) pot fi contestate la Comisia de deontologie si disciplina, iar cele mentionate la art. 54 alin. (1) lit. c) si d), la Consiliul Colegiului.
Se modifica art. 57
- Raspunderea disciplinara a psihologilor cu drept de libera practica, atestati potrivit prezentei legi, nu exclude raspunderea penala, contraventionala, civila sau materiala, conform prevederilor legale.
- Sanctiunile se aplica la nivel de Asociatie, aceasta avand obligatia de a aduce la cunostinta Colegiului in termen de 10 zile.

- Raspunderea penala intra sub incidenta altor prevederi legale. Art. 58. - Practicarea profesiei de psiholog, în conditii de libera practica, de catre o persoana care nu are aceasta calitate constituie infractiune si se pedepseste conform Codului penal. Nu se modifica Art.59 - Asociatia Psihologilor din România desemneaza un comitet de initiativa care convoaca Adunarea de constituire a Colegiului, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Se modifica:
Art. 59 - Reprezentantii Asociatiilor profesionale legal constituite desemneaza un comitet de initiativa care convoaca Adunarea de constituire a Colegiului in termen de trei luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
- Evitarea unei situatii de monopol, oferirea sansei de exprimare a opiniei tuturor Asociatiilor profesionale legal constituite existente in Romania. Art. 60. - Adunarea de constituire a Colegiului alege Comitetul director provizoriu, presedintele interimar si desemneaza comitete de initiativa teritoriale.
Art. 61. - Comitetul director ales de Adunarea de constituire a Colegiului elaboreaza în termen de 6 luni documentele prevazute la art. 33 lit. d), e), g) si h) si, în acelasi termen, convoaca Conventia nationala a Colegiului.
Art. 62. - Cu 3 luni înaintea Conventiei nationale, comitetele filialelor teritoriale ale Colegiului organizeaza conventiile filialelor, care aleg membrii comitetelor, desemneaza reprezentantii la Conventia nationala si aproba propunerile pentru functiile la nivelul Colegiului.
Art. 63. - Conventia nationala aproba documentele de organizare si functionare prevazute de prezenta lege, alege presedintele si membrii Comitetului director, pentru un mandat de 4 ani.
Se abroga
- Instituirea unei proceduri clare si eficiente de constituire a colegiului
Art. 64. - Impunerea de catre Colegiu a unor restrictii privind amplasarea si numarul cabinetelor psihologice de libera practica este strict interzisa.
Se modifica:
- Impunerea de catre colegiu a unor restrictii privind amplasarea si numarul societatilor comerciale in care isi desfasoara activitatea psihologii cu drept de libera practica si orice conditii de functionare este strict interzisa.
- Conform modificare Art. 13 (1)
- Este o limitare a libertatii de exprimare, o manipulare a libertatii economice si un abuz privind dreptul la munca

Nota: Pentru contact, si eventuale semnaturi, va rog sa va adresati Dlui Sergiu Simion, la adresa:
psiholtd_98@yahoo.com"

Despre asumarea raspunderii si protectia anonimatului

2008-01-16T03:57:00.000-08:00

Polemici: Sergiu Simion. Asumarea raspunderii si protectia anonimatului
Scris la Sunday, May 14 @ 17:05:00 CEST de catre asymetria
Psihologul Sergiu Simion ne propune, sub titlul ”Despre asumarea raspunderii si protectia anonimatului”, o Scrisoare pentru psihologi, de fapt o reflectie pe marginea a doua tipuri de demersuri de grup, pentru obtinerea unei modificari importante a Legii LEGII 213 DIN 06.01.2004. APELUL PENTRU MODIFICAREA acestei legi privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si funcţionarea Colegiului Psihologilor din România poate fi citit tot in Asymetria la adresa :
http://www.asymetria.org/html/modules.php?name=News&file=categories&op=newindex&catid=9

Textul Apelului şi propunerile de modificare au fost redactate de un grup de psihologi, Sergiu Simion fiind unul dintre semnatari.
Doua strategii s-au conturat apoi în tratarea acţiunii : cea care urma calea administrativa şi cea care, evident fara a bloca aceasta acţiune normala, considera ca definirea cadrului legal al activitaţii psihologilor nu este doar o problema profesionala, categoriala ci şi o problema politica, adica publica, prin natura acestei meserii care a fost, sub regimuri totalitare diverse, instrumentalizata şi controlata de puterea politica.
De unde decizia unei parţi a redactorilor Apelului de a ramîne anonimi şi de nu-l face public, de a se adresa parlamentarilor în cautarea unui sprijin.
Şi aceea a lui Sergiu Simion de a adresa Apelul societaţii civile, pentru a o conştientiza şi antrena în acesta dezbatere în spaţiul public. Cele doua moduri de acţiune nu ni se par contradictorii, dimpotriva, ele sunt complementare. În acest spirit publicam textul lui Sergiu Simion şi aşteptam intervenţiile altor persoane competente şi interesate de subiect.
Asymetria

Despre asumarea raspunderii si protectia anonimatului
Scrisoare pentru psihologi

Ca semnatar al acestui Apel cred ca orice psiholog este liber (sau ar trebui sa fie) sa adere sau nu la un set de valori sau de principii. Pornind de la aceasta norma a libertatii pot fi prezentate doua motive principale ale absentei psihologilor de pe lista semnatarilor Apelului care initial a pornit ca o actiune de grup.
In primul rand, aceasta profesie a fost exercitata o lunga perioada de timp sub imperiul fricii si al dependentei de autoritate si, pana de curand, in absenta unui cod deontologic explicit. Din nefericire, aceasta situatie continua si in prezent. Este totusi de remarcat faptul ca, pentru prima data dupa 1990,a aparut in spatiul public o contestare a modului in care sunt administrate si gestionate problemele domeniului si ale practicantilor.

Comentariile care pot fi citite la reportajul « Depresia psihologiei romanesti » aparut in ziarul Cotidianul din 22 aprile (http://www.cotidianul.ro/index.php?id=43&art=11915&cHash=ea2f745f16) — peste 6600 vizualizari — arata practic o revolta a psihologilor impotriva sistemului si a birocratiei manifestate de Colegiului Psihologilor.

Cu toate acestea, o revolta anonima din subterana unui forum, in lipsa asumarii opiniilor, nu are practic nici o valoare. Colegiul, oricum ar fi el, functioneaza legal chiar daca nu in toate cazurile legal inseamna in mod necesar si moral.
Pe de alta parte, o asemenea profesie este lipsita de sens in afara unor repere morale si nu-si poate indeplini cu adevarat menirea daca practicantilor ei le lipseste libertatea interioara, libertatea de actiune si libertatea de decizie. Din nefericire, psihologii se confrunta inca cu aceasta situatie. Mai clar, de la frica de Securitate, la frica de autoritate si pana la frica de pierdere a dreptului de a profesa exista un continuum care are la un capat frica viscerala si la celalat capat la frica subliminala.

Descriu o stare de fapt, nu acuz pe nimeni, dar o profesie exercitata in acest mod nu este o profesie cu adevarat libera chiar daca se pretinde liberala.
Mentinerea acestei stari arata ca psihologia si psihologii nu s-au desprins cu adevarat de trecut si vina pentru aceasta situatie revine chiar instantelor care pretind ca le reprezinta interesele.
Probabil ca unele din unele din aceste considerente explica de ce psihologii care au semnat initial acest Apel, si au contribuit substantial la modificarile propuse, nu au dorit ca numele sa le apara in spatiul public.

Al doilea motiv probabil al absentei semnaturilor psihologilor de pe acest Apel este urmatorul amendament propus pentru modificarea Legii 213 : « Art.2 – (3) Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica este incompatibila cu apartenenta la structurile Securitatii si/sau actualelor servicii secrete cu exceptia psihologilor militari care se organizeaza in structuri distincte de cele civile. »
Notez ca acest amendament nu este inclus in proiectul de lege depus deja in Parlament si ca atare acel proiect nu are adeziunea semnatarilor Apelului.
Cu toate acestea, importanta problemelor semnalate a fost apreciata de semnatarii finali ai Apelului si, din acest punct de vedere, psihologilor li s-a recunoscut importanta rolului si statutului lor in societate si in mod special dreptul de a exercita profesia fara alte ingerinte.

Pe de alta parte, daca, de exemplu, libertatea presei a devenit o realitate, aceasta realitate a fost posibila pur si simplu prin aplicarea unui cod deontologic fara a mai face apel la principiul « unde-i lege nu-i tocmeala » invocat de Colegiu. In ultima instanta, apelul la bratul legii este aceeasi veche iluzie conform careia se poate face ordine din afara, cu forta, intr-un domeniu in care de ani de zile este dezordine inauntru.
De aici incolo, problema a devenit una de interes public (dovada interesul si sprijinul moral acordat de semnatarii Apelului) dar ramane in primul rand o datorie de onoare pentru psihologi. Motivul este evident. Nici o instanta nu le poate reprezenta interesele mai bine decat ar putea sa o faca ei insisi.
Daca doresc cu adevarat acest lucru !

Sergiu SIMION
14 mai 2006, Cernavoda

Publicat in Asymetria, Paris
http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=69