APEL PENTRU MODIFICAREA LEGII 213 /2004 ( Asymetria )

Acest APEL a fost publicat in 2006 cu sprijinul unor constiinte lucide din societatea civila. 

APEL Asymetria

" Legislatie: Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica
Scris la Wednesday, May 03 @ 12:49:05 CEST de catre asymetria
Societatea de mâine APEL PENTRU MODIFICAREA LEGII 213 DIN 06.01.2004
privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania. 

Scop : preintampinarea efectelor unor intentii contrare legislatiei europene si a legilor liberei concurente care conduc la deturnarea sensului profesiei de psiholog

Aparitia unei legi care sa reglementeze activitatea de libera practica din domeniul psihologiei a fost primita de reprezentantii breslei cu entuziasm. Motivul acestei stari de spirit generale l-a constituit statutul si rolul confuze si nu de putine ori umilitoare pe care practicantul acestei profesii le-a avut, le are înca, în societatea româneasca.
O lege care sa se constituie într-un cadru juridic de referinta pentru desfasurarea activitatii de psiholog, a creat o stare de efervescenta, fiecare psiholog, tânar sau mai vârstnic nutrind speranta ca:
Dupa ani si ani de haos, se va crea un climat de ordine si de cooperare între profesionisti, care sa conduca la cresterea nivelului de competenta în profesie si, implicit, la cresterea motivatiei, a prestigiului unei profesii liberale si a sentimentului de utilitate sociala a psihologului venind astfel in intampinarea cerintelor si asteptarilor legitime ale societatii romanesti.
Dupa ani si ani de haos, psihologia isi va asuma si isi va clarifica, la fel ca si justitia si orice alta profesie care contribuie la structurarea normalitatii sociale, raporturile cu trecutul de care trebuie sa se desparta si isi va adapta discursul si metodele la realitatea in care traim si la timpul Europei catre care ne indreptam devenind cu adevarat o profesie liberala.
Psihologia si psihologii vor contribui la tranzitia de la o societate bazata pe control social si pe excludere in care viata cetateanului era controlata si planificata aproape complet de catre stat, la o societate bazata pe cunoastere, combaterea excluderii si centrata pe noi competente de baza in care cetateanul este privit ca o fiinta autonoma care are drepturi si isi poate planifica singur viata.
Aceasta lege va constitui un suport pentru implicarea indeplinirea obligatiilor sociale ale disciplinei, domeniului si practicantilor pentru ca psihologul sa depaseasca conditia de martor care constata statistic numarul de evenimente sau incidente din spatiul social si sa intervina si sa se implice activ in viata cetatii urmarind crearea starii de bine la nivelul individului si societatii.
Aceasta lege va permite descatusarea energiilor creatoare ale psihologilor români prin apartenenta la o comunitate profesionala bine definita si prin depasirea izolarii anterioare fata de comunitatea stiintifica internationala.
Psihologia si psihologii vor beneficia de protectie din partea unor organisme constituite pe baza acestei legi si de sprijin, în primul rînd stiintific, pentru practicarea acestei profesii ?n conditii de onorabilitate, care sa-i restituie practicantului acestei profesii demnitatea si mândria de a fi psiholog.
Analizând cu atentie si cu responsabilitate modul în care Colegiul Psihologilor din România, constituit în baza Legii 213, încearca sa puna în practica continutul acestei legi, constatam ca în locul aspiratiilor, idealurilor si sperantelor care l-au caracterizat pe psihologul român în momentul aparitiei legii, ne confruntam cu un demers birocratic de tip autoritar folosit pentru obtinerea controlului social integral asupra domeniului si comportamentului practicantilor in scopul detinerii monopolului asupra întregii activitati de psihologie in special din sectorul privat .
Pentru atingerea acestui scop, autorii Proiectului de functionare a activitatii de psihologie pe baza Legii 213 nu au ezitat sa eludeze legile tarii ca si sistemul legislativ european, cel care constituie baza juridica si politica de discutie pentru integrarea Rom?niei ?n UE. Astfel:
Aceasta lege nu a fost publicata in presa, nu a fost supusa dezbaterii societatii civile si nu a luat in considerare asteptarile societatii romanesti actuale.
Continutul legii 213 si al Normelor metodologice aferente de aplicare sporesc starea de confuzie si incertitudine p?na la a crea o situatie de haos .
Pretentia legii 213 de a conferi dreptul de practica unei persoane nu in urma absolvirii unei facultati ci in urma obtinerii unei autorizatii (sau a n autorizatii) este o incalcare a principiul autoritatii si autonomiei universitare si in acelasi timp deschide calea abuzurilor si coruptiei .
Disjunctia creata artificial la noi intre Asociatia Psihologilor si Colegiul Psihologilor (in tarile democratice cu traditie nu exista Colegii...), ambele fiind de fapt asociatii profesionale, respectiv intre apartenenta la o profesie si dreptul de a o practica, genereaza frustrare in randul comunitatii psihologilor prin osmoza intre cele doua organizatii atunci cand este vorba de obligatiile membrilor si estomparea limitelor acestora cand este vorba de drepturile lor.
Devine din ce în ce mai limpede ca scopul primordial al Colegiului Psihologilor din România, definit de fapt si de drept o asociatie profesionala, nu este in primul rand realizarea unui cadru optim pentru exercitarea profesiei sau aspectul stiintific al activitatii de psihologie (Asociatia Psihologilor indeplineste suficient aceste sarcini ). Prin extinderea functiei de control prevazuta initial ca o simpla componenta apartinand Asociatiei Psihologilor, la dimensiunile unei structuri care asimileaza complet propria origine , se urmareste inducerea unei dependente in randul psihologilor prin controlul activitatiilor lor sub aspect administrativ, economic si comercial de catre instante birocratice care se substituie celor in drept (controlul veniturilor,etc). Mai mult, nu se prevede si acreditarea psihologilor angajati ?n unitati economice si neeconomice de stat ceea ce instituie o discriminare. In realitate nu exista interes pentru competenta profesionala ci numai pentru controlul gândirii independente si pentru piata privata a serviciilor de psihologie .
Regimul special (echivalari, privilegii, drepturi,etc.) care se acorda psihologilor din Ministerul de Interne si al Apararii Nationale reprezinta o grava eroare deoarece intr-o societate democrata structurile militare sunt sub controlul societatii si nu invers. Legea instituie in mod indirect un control inadmisibil al structurilor militare (cf.Art.18,alin.3 din Norme Metodologice ) intr-un domeniu profesional care intereseaza de fapt intreaga societate, si in cele mai sensibile si profunde structuri ale ei , semnaland existenta in adancime a unor procese tacite care contrazic discursul social oficial. In acelasi timp, acest regim este discriminatoriu si reprezinta o ofensa provocatoare de tensiuni la adresa celorlalti psihologi.
Colegiul se declara asociatie profesionala nonguvernamentala (”entitate independenta de autoritatile statului, specializata, autorizata sa functioneze prin lege organica, condusa de catre personalitati unanim recunoscute ale profesiunii, reglementand unitar exercitarea unei profesiuni ” - cf. ”precizarile juridice” de pe site-ul http://www.copsi.ro) cu atributii la nivel national si international. In acelasi timp isi subordoneaza in mod indirect si prin transfer de autoritate o institutie a statului roman. Legea obliga Ministerul Educatiei si Cercetarii (institutie de stat) sa transforme ”propunerile” Colegiului (asociatie nonguvernamantala) in ordine pentru psihologii care ii sunt arondati. In alti termeni, Institutia de stat devine o extensie a intereselor Colegiului.
Colegiul incearca astfel sa-si aroge drepturi si atributii proprii unui minister (folosirea timbrului sec, etc) si, pe cale de consecinta, actioneaza asupra tribunalelor si Registrului Comertului din România prin impunerea modului de desfasurare a activitatii ?n domeniu si controlul financiar al acesteia. Comparatia care se face cu organisme similare din domeniul sanatatii si al justitiei este inadecvata deoarece at?t activitatea medicilor cât si activitatea juristilor este reglementata, la nivelul cel mai înalt de ministerele de resort. Nu exista si un minister al psihologiei, iar legile tarii nu permit substituirea Colegiului unui astfel de minister. Vom face si precizarea ca profesia de psiholog are un specific aparte, care nu poate fi comparat nici cu specificul muncii de medic si nici cu cel al activitatii unui jurist.
Modul nedemocratic (”conspirativ” si in absenta presei ) în care s-au facut alegerile pentru functiile de conducere ale Colegiului (un articol pe aceasta tema, referitor la starea psihologiei din România, a fost publicat pe Internet dar numai in diaspora *), demonstreaza intentiile existente ab initio, de numire în functiile respective a unor persoane care sa serveasca unor interese obscure deoarece conducerea Colegiului este un aparat birocratic imens de aproape 70 de persoane. Un exemplu si o dovada în acest sens o constituie alegerea în conducerea Colegiului a unor persoane în lipsa, persoane care cu greu pot dovedi ca sunt somitati stiintifice incontestabile în domeniu.

Prin modul de constituire al conducerii Colegiului se încearca obtinerea de avantaje pentru profesorii universitari în detrimentul psihologilor practicieni, acreditîndu-se ideea conform careia acestia ar fi superiori din punct de vedere profesional practicienilor. Fara sa negam valoarea universitarilor romani din domeniu , vrem sa atragem atentia ca si în acest caz asocierea cu alte domenii cum ar fi medicina este una nerealista. Un profesor doctor de la Facultatea de medicina este ?ntotdeauna si un mare practician. Acest lucru nu se ?nt?mpla si ?n psihologie unde, de cele mai multe ori, profesorii sunt rupti de realitatea aplicarii practice a psihologiei. Decenii in sir, nici un student nu si-a putut face o planificare a carierei profesionale pentru ca nu a aflat niciodata nimic despre conditiile in care isi va putea exercita profesia dupa terminarea facultatii .
Legea 213 nu pevede sanctiuni clare pentru psihologii care s-au angajat sau se angajeaza direct sau indirect în actiuni contrare drepturilor omului si demnitatii persoanei cu atat mai mult inainte de 1990, cand nici o instanta universitara si nici de alt ordin nu a luat pozitie publica si nu a aparat domeniul, practicantii lui, deontologia profesionala si, cu atat mai mult, drepturile sau interesele cetatenilor atunci cand acestea au fost incalcate. Pe de alta parte, psihologii sunt anchetati dupa un cod de procedura disciplinara de tip militar (sau chiar penal) care nu prevede in ce conditii clare poate fi suspendat sau ridicat dreptul de a profesa dar judeca, printr-o formulare tipica regulamentelor militare, ”orice fapte savarsite in legatura cu profesia care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul acesteia”. (cf.Cod de procedura disciplinara-www.copsi.ro).
Continutul legii si al propunerilor de punere a ei în practica, conditioneaza si limiteaza dreptul de exercitare al profesiei ( ” este o lege care descrie si bate in cuie o profesie ” ) si aduce practicantii domeniului din nou in situatii de dependenta fata de autoritati birocratice si administrative. Ratiunea de a fi a Colegiului nu este foarte clara. Psihologii depind total de Colegiul pe care trebuie sa-l sustina financiar fie ca membrii ai Asociatiei Psihologilor fie ca membrii ai Colegiului Psihologilor dar acesta nu are fata de psihologi nici o responsabilitate. Potrivit legii in discutie, el doar ”ocroteste” ( dar nu garanteaza ) drepturile acestora, in schimb isi asuma rolul discretionar de a le ”reprezenta” interesele si de a le controla in mod ”altruist” veniturile.
Sub umbrela legii se instituie un mecanism al dependentei totale a psihologilor fata de Colegiu prin obtinerea a n+1 autorizatii si reautorizarea periodica a tuturor psihologilor. Ca atare, avem o ”organizatie profesionala nonguvernamentala” dar care ”da ordine Ministerului Educatiei si Cercetarii, are drept de folosire a timbrului sec si foloseste prin lege sedii obtinute de la Regia Protocolului de Stat! Aceasta ”organizatie profesionala nonguvernamentala” devine in realitate o afacere privata de tip ”perpetuum mobile”, in care clientela alcatuita numai din psihologi este garantata, identificata, numarata si programata constant si periodic cu ajutorul legii pe toate segmentele de varsta si pe toate specializarile.
In esenta, litera si spiritul acestei legi prin mentalitatea care sta la baza ei (cf.legea ca atare, normele metodologice de aplicare si precizarile juridice de pe site-ul www.copsi.ro) ne întorc, în mod surprinzator, la forme de organizare de tip birocratic-comunist, in care, sub umbrela unei legi conceputa in maniera autoritara, libertatea de actiune si de constiinta a psihologului este restransa pana la depersonalizare , încalcînd atât legile concurentei, statutul unei profesii liberale cât si principiile legislative prevazute de drepturile omului si de Uniunea Europeana .
Din aceste motive va propunem spre analiza punctul nostru de vedere cu privire la problemele reale ale comunitatii psihologilor romani avand convingerea ca acestea intereseaza in egala masura si societatea romaneasca actuala.

7 martie 2006

Semneaza:
Bianca ALDEA, Designer, New Jersey, SUA
Elena ANDRONACHE, matematician, Bucuresti
Liliana BERTEA, Fashion Designer, New Jersey, SUA
Stefana BIANU, vicepresedinte CMR, Paris
Gabriel CATALAN, istoric, Bucuresti
Dan CULCER, presedintele Association des Journalistes Roumains Ouest, scriitor, ziarist, Franta
Nicolae DAMASCHIN, inginer, Bucuresti
Raluca DUMITRACHE, Violonist, Boston, Massachusetts, SUA
Paul GOMA, scriitor, Paris
Claudia MIHALCEA, profesor, Drobeta Turnu-Severin
Ovidiu NIMIGEAN, scriitor, Iasi
Vasile PARASCHIV, fost detinut politic, Ploiesti
Sergiu SIMION – psiholog, Cernavoda
Mugurel STANCIU, Dr. Inginer,Paris, Franta
Mircea STANESCU – istoric, Dr. al Universitatii Bucuresti, Bucuresti
Flori STANESCU – istoric, redactor Editura Sigma, Bucuresti
Vlad TIRZIMAN – informatician, Constanta

[actualizarea semnaturilor : 6 mai 2006]

*) cf : http://www.asymetria.org/simionsergiupostpitesti.html



[actualizarea semnaturilor : 29 mai 2008 ]

Diana DUMITRESCU- studenta psihologie anul 4, Sibiu
Monica BULIGA - economist, studenta psihologie anul II, Piatra Neamt
Anamaria SURUBARU - specialist psihologie educationala, Iasi
Cristina Mihaela PRUTEANU - psiholog, Bucuresti
Mihai CIOCAU - psiholog, Bucuresti
Simona MANESCU - psiholog, Ploiesti
Monica ANESCU - arhitect , Sterling , USA
Vasile TIRA - economist BNR, Sibiu
Roxana - Luminita MACRINEANU - psiholog, Bucuresti
Lucian ANDRIES – psiholog, Iasi



LEGEA 213

MODIFICARI PROPUSE

MOTIVATIE

CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza modul de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica, precum si înfiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din România.
Art. 2. - (1) Au dreptul sa exercite profesia de psiholog:
a) cetatenii români
b) cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene si ai celorlalte state din Spatiul Economic European, prin stabilire în România sau în regim de servicii temporare;
c) cetatenii din alte tari cu care România are conventii bilaterale în domeniu.
(2) Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica se face de catre persoanele prevazute la alin. (1), care au absolvit o institutie de învatamânt superior de specialitate, cu diploma de licenta în psihologie sau asimilata, obtinuta într-o institutie de învatamânt superior acreditata, din România sau din strainatate, recunoscuta sau echivalata, dupa caz, potrivit legii.
Art. 3. - Psihologul cu drept de libera practica se supune, în exercitarea profesiei, prevederilor legislatiei nationale, europene si internationale, referitoare la drepturile fundamentale ale omului .
Art. 4. - (1) Psihologul cu drept de libera practica îsi desfasoara activitatea pe baza principiului independentei profesionale, care îi confera dreptul de initiativa si decizie în exercitarea actului profesional, cu asumarea deplina a raspunderii pentru calitatea acestuia

(2) Confidentialitatea actului psihologic este protejata prin lege si este o obligatie a oricarui psiholog.
Art. 5. - Psihologul cu drept de libera practica desfasoara urmatoarele tipuri de activitati:
a) studiul comportamentului uman si al proceselor mentale;
b) investigarea si recomandarea cailor de solutionare a problemelor psihologice;
c) elaborarea si aplicarea de teste pentru masurarea inteligentei, abilitatilor, aptitudinilor si a altor caracteristici umane;
d) testarea psihologica, prevenirea si psihoterapia tulburarilor emotionale si de personalitate, precum si a fenomenelor de inadaptare la mediul social si profesional;
e) interpretarea datelor obtinute si elaborarea recomandarilor pe care le considera necesare.

Aceste articole raman neschimbate..

Se adauga Art.2 –(3) Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica este incompatibila cu apartenenta la structurile Securitatii si/sau actualelor servicii secrete cu exceptia psihologilor militari care se organizeaza in structuri distincte de cele civile.
Se modifica Art. 3. – (1)Psihologul cu drept de libera practica se supune, în exercitarea profesiei, prevederilor legislatiei nationale, europene si internationale, referitoare la drepturile fundamentale ale omului .
(2) La acceptarea in profesie psihologul practician da o declaratie pe proprie raspundere in sensul ca nu a facut parte din structurile Securitatii sau ale actualelor servicii secrete


Se modifica la Art.5 - Psihologul cu drept de libera practica poate desfasura unul din urmatoarele tipuri de activitati:
a) studiul comportamentului uman si al proceselor mentale;
b) investigarea si recomandarea cailor de solutionare a problemelor psihologice;
c) elaborarea si aplicarea de teste pentru masurarea inteligentei, abilitatilor, aptitudinilor si a altor caracteristici umane;
d) testarea psihologica, prevenirea si psihoterapia tulburarilor emotionale si de personalitate, precum si a fenomenelor de inadaptare la mediul social si profesional;
e) interpretarea datelor obtinute si elaborarea recomandarilor pe care le considera necesare.
Ele exprima principii democratice, generoase care sunt anulate de majoritatea articolelor care urmeaza.

Motivatia este similara cu cea de la magistrati – aceste persoane sunt santajabile si nu pot fi obiective si neutre in deciziile lor profesionale . Aceasta profesie nobila nu poate fi folosita in alte scopuri decat cele declarate subiectului si fara acordul subiectului deoarece binele si interesul acestuia sunt intotdeauna prioritare pentru psiholog.

Intrucat devine explicit dreptul de a alege liber una sau mai multe dintre activitatile enumerate.

Art. 6. - Exercitarea profesiei de psiholog se desfasoara:
a) în sectorul privat, în regim salarial, sau independent cu drept de libera practica, potrivit dispozitiilor prezentei legi si ale altor reglementari si acte normative în vigoare;
b) In sectorul public, in care psihologii au, dupa caz, statutul de functionar public, cadru didactic si alte functii potrivit prevederilor legilor speciale si regulamentelor sau statutelor institutiei respective.
Se modifica la al.b)
In sectorul public, in care psihologii au, dupa caz, statutul de functionar public, cadru didactic si alte functii potrivit prevederilor prezentei legi, a legilor speciale si regulamentelor sau statutelor institutiilor respective.
- respectarea principiului egalitatii in drepturi a celor care desfasoara aceleasi tipuri de activitati indiferent daca lucreaza in domeniul public sau privat.
NB. Functionarii publici si cadrele didactice nedesfasurand activitatile prevazute de art.5, nu se supun acestei legi si implicit nu pot face parte din structura Colegiului.
CAPITOLUL II
Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica
SECTIUNEA 1
Dobândirea si exercitarea dreptului de libera practica
Art. 7. - (1) Dreptul de libera practica implica exercitarea activitatilor prevazute la art. 5 si asumarea deplina a raspunderii pentru calitatea actului profesional în raport cu beneficiarii serviciilor psihologice, cu respectarea reglementarilor specifice în domeniu.
(2) Dreptul de libera practica se exercita olograf, cu mentionarea în clar a numelui, prenumelui si a codului personal din Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România, concomitent cu aplicarea parafei proprii.
Se introduc
Alineatul (3) Dreptul de libera practica se obtine in cadrul uneia sau mai multor asociatii profesionale, pe metodologiile specifice acestora;
Alineatul (4): In vederea obtinerii dreptului de libera practica absolventii facultatilor de psihologie si asimilate vor parcurge un stagiu de activitate in conditii de supervizare in cadrul asociatiilor profesionale la care adera.
- libertatea de alegere a metodologiei de catre fiecare psiholog, in functie de domeniul in care lucreaza, de nevoile beneficiarului, de eficienta acestora in practica si de compatibilitatea cu propriile abilitati.
Art. 8. - (1) Persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) dobândesc atestatul de libera practica în conditiile prezentei legi. Dobândirea atestatului atrage înscrierea în Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România.
(2) Persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b), atestate ca psihologi de autoritatile competente din statele membre ale Uniunii Europene si ale celorlalte state din Spatiul Economic European, dobândesc dreptul de libera practica în urma recunoasterii profesionale, în conformitate cu dispozitiile legii speciale si ale normelor europene în domeniu.
(3) Persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b), care presteaza servicii temporare, au obligatia de a face o declaratie referitoare la serviciile prestate, care se depune la Colegiul Psihologilor din România, acestea fiind exceptate de la procedura atestarii, precum si de la obligativitatea înscrierii în Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România sau de la plata unei taxe administrative. În acest caz se aplica o procedura simplificata, stabilita prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 9. - Atestatul de libera practica se elibereaza pe baza normelor metodologice de aplicare a prezentei legi si a starii de sanatate certificate.
Raman neschimbate
Art.10 In functie de competenta si experienta profesionala ale solicitantului, se poate acorda una dintre urmatoarele forme de atestare:
a) atestatul de libera practica pentru activitate in conditii de supervizare pentru psihologii fara experienta in domeniul respectiv:
b) atestatul de libera practica in regim de asociere, pentru psihologii care lucreaza in colective profesionale;
c) atestatul de libera practica autonoma, pentru psihologii care intrunesc criteriile de competenta si experienta profesionala stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art.11 Atestatele prevazute la art.10 litera a) si b) pot fi revizuite, la cerere dupa minimum un an.
Art.12 Controlul si supravegherea modului de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica se fac in conformitate cu prevederile prezentei legi.
Se modifica:
La Art.12 Controlul si supravegherea modului de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica se fac prin intermediul comisiilor metodologice si de deontologie profesionala din cadrul asociatiilor la care psihologii au aderat
- Comisiile metodologice si deontologice ale asociatiilor profesionale au competentele necesare in vederea urmaririi aplicarii corecte a metodologiei in care sunt atestati psihologii precum si a respectarii normelor deontologice.

SECTIUNEA a 2-a
Forme de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica
Art.13 (1) Pentru exercitarea profesiei, psihologii cu drept de libera practica pot infiinta, la alegere potrivit legii, cabinete individuale, cabinete asociate, societati civile profesionale sau isi pot desfasura activitatea in temeiul unor contracte de munca, potrivit legii.
(2) Indiferent de forma de exercitare a profesiei, psihologii cu drept de libera practica pot angaja salariati, în conditiile legii.
Se modifica:
La art. 13 (1) Pentru exercitarea profesiei, psihologii cu drept de libera practica pot infiinta, la alegere si potrivit legii, societati comerciale, cabinete individuale, cabinete asociate, societati civile profesionale sau isi pot desfasura activitatea in temeiul unor contracte de munca, potrivit legii.
- respectarea autonomiei domeniului privat
- depasirea atributiilor in conditiile economiei de piata si a liberei concurente;
- nerespectarea hotararilor judecatoresti de infiintare a societatilor comerciale in cadrul carora functioneaza laboratoarele psihologice in prezent.
- oricine are o societate comerciala poate angaja salariati.
Art. 14. - (1) Cabinetele individuale de psihologie, constituite potrivit legii, se declara la Colegiul Psihologilor din România. Raporturile contractuale se stabilesc între psihologul cu drept de libera practica si beneficiarul serviciilor oferite de acesta.
(2) Cabinetele individuale se pot asocia prin contract si se declara la Colegiul Psihologilor din România.
(3) Formele si modalitatile de exercitare a profesiei, declarate la Colegiul Psihologilor din România, sunt înregistrate în mod obligatoriu în Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România.
Art. 15. - (1) Societatile civile profesionale se constituie, în conditiile legii, prin contract de societate civila încheiat între 2 sau mai multi psihologi cu drept de libera practica, si sunt declarate la Colegiul Psihologilor din România.
(2) Raporturile contractuale se nasc între beneficiar si societatea civila profesionala, indiferent care dintre psihologii cu drept de libera practica asociati îndeplineste serviciul profesional.
(3) În cadrul societatilor civile profesionale patrimoniul este comun si apartine asociatiilor în cotele-parti stabilite prin contractul de societate civila.

Se introduce: Art.15'
Societatile comerciale constituite potrivit legii se declara la Colegiul Psihologilor din Romania.
Raporturile contractuale se stabilesc intre psihologul cu drept de libera practica si beneficiarul serviciilor oferite de acesta in conditiile legii…...

Motivat de faptul ca este rezultanta fireasca a modificarilor aduse art. 13 al.(1) din prezenta lege.

SECTIUNEA a 3-a
Drepturile si obligatiile psihologilor cu drept de libera practica
Art. 16. - Psihologul cu drept de libera practica are urmatoarele drepturi:
a) sa desfasoare activitatile prevazute la art. 5, în conformitate cu tipul de atestat detinut;
b) sa obtina pentru serviciile prestate un onorariu sau salariu negociat în mod liber cu beneficiarul.
La Art.16 se adauga aliniatele:
c) dreptul de a alege metodologia si instrumentele de lucru;
d) accesul liber la intreaga documentatie privitoare la activitatea Colegiului, precum si la actele si rezolutiile intocmite membrilor Colegiului;
e) respectarea libertatii in exercitarea profesiei in conditiile prevederilor prezentei legi;
f) dreptul la initiativa si creatie;
- pentru asigurarea unui mediu concurential in care diferitele metodologii sa-si ateste eficienta, singura modalitate care poate decanta valorile in domeniu
Art. 17. - Psihologul cu drept de libera practica are urmatoarele obligatii:
a) sa cunoasca si sa respecte reglementarile legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
b) sa se conformeze si sa respecte Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
c) sa exercite dreptul de libera practica în limitele stabilite prin tipul de atestat detinut;
d) sa se preocupe de perfectionarea calificarii profesionale;
e) sa îsi asume întreaga responsabilitate profesionala fata de beneficiar, manifestând constiinciozitate si probitate profesionala;
f) sa serveasca interesele beneficiarului în acord cu interesul public si cu exigentele profesionale.

Nu se modifica
SECTIUNEA a 4-a
Suspendarea si încetarea dreptului de libera practica.
Radierea din Registrul unic al psihologilor cu drept de libera
practica din România
Art. 18. - Dreptul de libera practica se suspenda:
a) temporar, la cererea persoanei înscrise;
b) dupa 6 luni de neplata, fara justificare, a cotizatiei anuale catre Colegiul Psihologilor din România, pâna la achitarea ei integrala;
c) cu titlu de sanctiune disciplinara, pe toata durata sanctiunii;
d) pe perioada suspendarii dreptului de a profesa, dispusa prin hotarâre judecatoreasca definitiva. Se modifica la al.
b) dupa 6 luni de neplata, fara justificarile prevazute in Normele metodologice de aplicare a prezentei legi, a cotizatiei, pâna la achitarea ei;
c) cu titlu de sanctiune disciplinara, pe toata durata sanctiunii, dupa ramanerea ei definitiva;
d) pe perioada suspendarii dreptului de a profesa, dispusa prin hotarâre judecatoreasca definitiva si/sau pana la incetarea efectelor hotararii judecatoresti.
- psihologii cu drept de libera practica platesc cotizatiile direct catre Asociatii, acestea fiind cele care contribuie cu o cota parte la fondurile Colegiului.
Art. 19. - (1) Dreptul de libera practica înceteaza:
a) prin renuntarea în scris la exercitiul dreptului de libera practica;
b) daca persoana înscrisa a fost condamnata pentru o fapta prevazuta de lege, în legatura cu exercitarea dreptului de libera practica, sau daca i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a exercita profesia printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva.
(2) Încetarea dreptului de libera practica atrage radierea din Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România.
Se modifica:
(1) a): prin renuntarea in scris adresata asociatiei profesionale din care face parte.

Se introduce:
Lit. c) asociatiile profesionale au obligatia sa informeze Colegiul asupra incetarii dreptului de libera practica a membrilor lor.

Pentru clarificarea modului in care inceteaza dreptul de libera practica si pentru a avea o evidenta clara a psihologilor cu drept de libera practica.
SECTIUNEA a 5-a
Interdictii si incompatibilitati în exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica
Art. 20. - Nu poate exercita profesia de psiholog cu drept de libera practica:
a) psihologul care a fost condamnat definitiv pentru savârsirea cu intentie a unei infractiuni contra umanitatii sau vietii în împrejurari legate de exercitarea profesiei de psiholog si pentru care nu a intervenit reabilitarea;
b) psihologul caruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia, pe durata stabilita prin hotarâre judecatoreasca;
c) psihologul caruia i s-a suspendat temporar avizul de exercitare a profesiei, ca sanctiune disciplinara, pe durata suspendarii. Se introduce:
Lit.d) Nu poate exercita profesia de psiholog cu drept de libera practica persoana care prin atitudinile si actiunile sale aduce deservicii prestigiului profesiei.
Pentru mentinerea standardelor de calitate a serviciilor psihologice si impunerea respectului fata de profesia de psiholog,psihologii trebuie sa evite comportamentele imorale: carti licentioase, plagiate, precum si atitudini agresive sau indecente fata de beneficiarul serviciilor. Sunt notorii, pe de o parte, psihologi care publica "carti din carti", iar pe de alta parte, psihologi examinatori care agreseaza verbal subiectii, ii umilesc.
Art. 21. - Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica este incompatibila cu:
a) desfasurarea oricarei activitati de natura a aduce atingere demnitatii profesionale sau bunelor moravuri;
b) starea de sanatate necorespunzatoare, certificata de Comisia de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, potrivit legii;
c) folosirea cu buna stiinta a cunostintelor sau metodelor profesionale în defavoarea persoanei sau în scop ilegal.
Art. 22. - Persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b) si c) trebuie sa faca dovada ca nu se afla într-o situatie definita la art. 20 si 21, prin documente provenite de la autoritatile competente din tarile respective.
Nu se modifica
CAPITOLUL III
Colegiul Psihologilor din România
SECTIUNEA 1
Organizare si atributii
Art. 23. - (1) Colegiul Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu, este o organizatie profesionala, cu personalitate juridica, de drept privat, apolitica, autonoma si independenta, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii. Colegiul are rolul de a reprezenta si de a ocroti la nivel national si international interesele profesiei de psiholog cu drept de libera practica.
(2) Colegiul are sediul central în municipiul Bucuresti.
(3) Colegiul se constituie din totalitatea psihologilor cu drept de libera practica din România.
(4) Psihologii cu drept de libera practica au dreptul, fara nici o îngradire, sa adere la alte forme de asociere profesionala.
(5) Colegiul are obligatia de a publica anual Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România.
Se modifica
al.1) Colegiul Psihologilor din Romania ,denumit in continuare Colegiu, este o organizatie profesionala, cu personalitate juridica, de drept privat, apolitica, autonoma si independenta, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii. Colegiul are rolul de a reprezenta si garanta la nivel national si international interesele profesiei de psiholog cu drept de libera practica.
al. 3) Colegiul se constituie din totalitatea asociatiilor profesionale ale psihologilor legal constituite.

Se introduce :
al.6) Colegiul are obligatia de a constitui o banca minimala de teste validate la nivel national prin achizitionarea din fondurile proprii a licentelor si drepturilor de autor pentru testele si /sau metodologiile minimale pe care trebuie sa le detina orice psiholog. Psihologii pot folosi alte teste si metodologii pe raspunderea lor si pot apela la asistenta din partea Colegiului.

Pentru a facilita colaborarea si libera circulatie a informatiei intre asociatiile profesionale ale psihologilor cu drept de libera practica.
Colegiul poate fi un for care sa reprezinte o organizatie a profesionistilor practicieni doar in masura in care el este constituit din liderii asociatiilor constituite in jurul unor metodologii folosite de acestia.

Pentru a evita monopolul unor grupuri de interese sau firme private asupra testelor si metodologiilor. Pentru a oferi posibilitatea unui start in cariera tinerilor psihologi si pentru a avea baza morala si stiintifica a oricarui control. Psihologii practicieni au obligatia de a aplica corect testele psihologic dar nu pot suplini singuri obligatiile unui institutii de profil.

Art. 24. - Atributiile Colegiului sunt urmatoarele:
a) asigura respectarea cadrului organizatoric pentru exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica în conditiile prezentei legi;
b) instituie standarde de calitate a serviciilor psihologice;
c) instituie un cadru de promovare si de dezvoltare a competentei profesionale,
d) instituie si promoveaza norme deontologice în exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
e) reprezinta interesele membrilor sai în fata autoritatilor publice si administrative, precum si în organismele profesionale internationale;
f) atesta dreptul de libera practica al psihologilor si gestioneaza Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România.
Se modifica:
Lit.b) urmareste indeplinirea standardelor de calitate instituite de asociatiile profesionale componente;
Lit.c) instituie un cadru de promovare si de dezvoltare a competentei profesionale in acord cu normele practicate in organizatiile similare din Uniunea Europeana;
Lit d) Promoveaza norme deontologice generale in exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, in acord cu normele practicate in organizatiile similare din Uniunea Europeana;
Se modifica:
al.e) reprezinta interesele asociatiilor profesionale si ale psihologilor in fata autoritatilor publice si administrative precum si in organismele profesionale internationale.
Se modifica:
al.f) Gestioneaza registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania.
Se introduce:
al.g) instituie un cadru de formare, orientare si integrare profesionala a absolventilor facultatilor de psihologie prin: informare asupra asociatiilor profesionale unde pot beneficia de stagiu de practica pentru parcurgerea perioadei de supervizare si asupra cursurilor de specializare
- Urmare a armonizarii legislatiei nationale la standardele Uniunii Europene, in acest domeniu exista standarde generale de calitate: ISO 9000 si OH-SAS 18000; s-a facut o confuzie de termeni; exista institutii abilitate care sa instituie standarde de calitate a serviciilor psihologice.
-Dreptul de libera practica este acordat de asociatiile profesionale fiecaruia din membrii, si se transmite colegiului pentru a fi inscrisi in registrul unic.

- Pentru facilitarea integrarii profesionale a absolventilor facultatilor de psihologie.

SECTIUNEA a 2-a
Forurile de conducere
Art. 25. - (1) Forurile de conducere ale Colegiului sunt:
a) Conventia nationala;
b) Consiliul Colegiului;
c) Comitetul director;
d) presedintele Colegiului.
(2) Alegerea forurilor de conducere ale Colegiului se face numai prin vot secret.
(3) Persoanele alese în forurile de conducere exercita un mandat de 4 ani si nu mai mult de doua ori consecutiv.
(4) Forurile de conducere colectiva iau hotarâri prin vot deschis, daca nu hotarasc altfel.

Se modifica:
al.(3): Persoanele alese in forurile de conducere exercita un mandat de 2 ani si nu mai mult de doua ori consecutiv.

Se adauga al.(5) Pentru asigurarea credibilitatii si transparentei profesiei, Conventia nationala si conventiile asociatiilor profesionale sunt sedinte publice.

- Este necesara o flexibilitate mai mare a Colegiului prin accesul la conducere a oricaror persoane calificate pentru aceasta.
Art. 26. - (1) Conventia nationala este constituita din reprezentantii membrilor Consiliului, pe baza unei norme de reprezentare, proportional cu numarul membrilor din fiecare filiala.
(2) Conventia se întruneste, de regula, o data la 4 ani. Ea se poate întruni în sesiune extraordinara la solicitarea majoritatii simple a membrilor Consiliului Colegiului.
(3) Convocarea Conventiei nationale se face prin mass-media, cu cel putin 3 luni înainte de data fixata.
(4) Conventia nationala este precedata de conventii teritoriale, care aproba reprezentantii în conformitate cu norma de reprezentare.
(5) Conventia nationala este legal constituita în prezenta a doua treimi din numarul reprezentantilor delegati. Daca la prima convocare conditia de cvorum nu este îndeplinita, Comitetul director stabileste o noua data, nu mai devreme de 15 zile calendaristice. În aceasta situatie, Conventia nationala este legal constituita în prezenta majoritatii membrilor delegati si adopta hotarâri cu majoritatea membrilor prezenti.
Se modifica:
al.(1): Conventia nationala a colegiului este constituita din conventiile aociatiilor profesionale componente;
Se modifica:
al.(2): Conventia se intruneste, de regula, o data la 2 ani. Ea se poate intruni in sesiune extraordinara la solicitarea majoritatii simple a delegatilor Consiliului Colegiului;
Se modifica:
al.(4): Conventia nationala este precedata de conventiile asociatiilor profesionale care stabilesc prin vot delegatii, in conformitate cu norma de reprezentare stabilita in statutul Colegiului;
al.(5) Conventia nationala este legal constituita în prezenta a doua treimi din numarul delegatilor. Daca la prima convocare conditia de cvorum nu este îndeplinita, Consiliul Colegiului stabileste o noua data, nu mai devreme de 15 zile calendaristice. În aceasta situatie, Conventia nationala este legal constituita în prezenta majoritatii delegatilor si adopta hotarâri cu majoritatea celor prezenti; Asigurarea principiului egalitatii de sanse si de exprimare a opiniilor pentru toate asociatiile profesionale componente.

- Conform modificarii art.25 (3)

- Conform modificarii art. 23 (3)

Art. 27. - Conventia nationala are urmatoarele atributii:
a) aproba Regulamentul de organizare si functionare interna, Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, Codul de procedura disciplinara, Normele de avizare a metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica, precum si modificarile la acestea;
b) alege si revoca presedintele Colegiului si membrii Comitetului director;
c) aproba raportul de activitate al Consiliului Colegiului si alte documente.
Se modifica:
(a) Aproba Regulamentul de organizare si functionare interna, principiile generale ale codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, precum si modificarile la acestea in acord cu principiile existente in organozatiile similare din Uniunea Europeana

In privinta normelor de avizare a metodelor si tehnicilor de evaluare, in conditiile in care la momentul actual nu exista o metodologie unica imbatabila si validata de practica, impunerea unei singure metodologii ingradeste dreptul de exerci-tare libera si independenta a profesiei de psiholog.
De asemenea, intra in conflict cu asumarea responsabilitatii actului psihologic-Art.4.1)
Art. 28. - Consiliul Colegiului este constituit din presedintele Colegiului, care este si presedinte al Consiliului Colegiului, membrii Comitetului director si presedintii filialelor teritoriale.
Se modifica:
- Consiliul Colegiului este constituit din presedintele colegiului si presedintii asociatiilor profesionale componente.
Se adauga:
Al.2: Presedintele Consiliului Colegiului se alege prin vot secret de catre delegatiile Consiliului Colegiului cu majoritate de doua treimi din delegatii alesi de asociatii
- Presedintele colegiului trebuie sa fie diferit de presedintele Consiliului colegiului pentru impartirea atributiilor si evitarea monopolului decizional.
Art. 29. - (1) Consiliul Colegiului se întruneste anual, la convocarea presedintelui Colegiului.
(2) Consiliul Colegiului se poate întruni si în mod exceptional, la solicitarea majoritatii simple a membrilor sai.
Se modifica:
(1) Consiliul Colegiului se intruneste in sedinte a caror periodicitate se stabileste prin Regulamentul de organizare si functionare interna.
Se introduce:
3) Sedintele Consiliului Colegiului pot fi si publice.
- In organizarea propusa, Consiliul Colegiului este singura instanta lucrativa a Colegiului
- Pentru asigurarea transparentei in desfasurarea activitatilor Colegiului
Art. 30. - Atributiile Consiliului Colegiului sunt urmatoarele:
a) stabileste liniile directoare în legatura cu problemele fundamentale ale profesiei de psiholog cu drept de libera practica si ale activitatii Colegiului;
b) analizeaza si aproba raportul de activitate al Comitetului director;
c) aproba cotizatia anuala si nivelul taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare si a altor servicii prestate;
d) aproba structurile administrative ale Comitetului director, înfiintarea de noi comisii sau restructurarea celor existente;
e) aproba raportul de audit financiar, efectuat de o firma independenta;
f) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al Colegiului, bilantul Colegiului si descarca Comitetul director de gestiunea fondurilor. Se adauga:
a) si asigura actualizarea informatiilor in domeniu prin creearea unei publicatii periodice si/sau a unui site informatic
Se modifica:
c) aproba cotizatia anuala ce trebuie platita de catre asociatiile profesionale componente; cuantumul acesteia va fi stabilit prin vot la nivelul Consiliului Colegiului.
Se adauga:
g) elaboreaza Regulamentul de organizare si functionare interna;
h) elaboreaza normele metodologice de aplicare a prezentei legi;
i) intocmeste, reactualizeaza si face public Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania;
j) realizeaza baza de date cu privire la Asociatiile profesionale, metodologii, teste, cursuri de perfectionare.

- Reprezinta rolul activ si implicarea eficienta in buna functionare a activitatii domeniului psihologic.
Art. 31. - Comitetul director este constituit din presedintele Colegiului, care detine si calitatea de presedinte al Comitetului director, presedintii comisiilor prevazute la art. 35 si membrii acestora.
Art. 32. - Înlocuitorul de drept al presedintelui Comitetului director, în caz de indisponibilitate, este presedintele Comisiei de deontologie si disciplina sau alt presedinte de comisie, desemnat de Comitetul director.
Art. 33. - Comitetul director are urmatoarele atributii:
a) elibereaza atestatul de psiholog cu drept de libera practica;
b) elibereaza avizul pentru metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica, precum si modul de utilizare a acestora;
c) propune institutiilor abilitate cursuri si alte forme de educatie permanenta în domeniul psihologiei, în conformitate cu prevederile legale;
d) elaboreaza Regulamentul de organizare si functionare interna;
e) elaboreaza Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
f) elaboreaza, împreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, normele metodologice de aplicare a prezentei legi;
g) elaboreaza Codul de procedura disciplinara si urmareste aplicarea acestuia;
h) elaboreaza Normele de avizare a metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica;
i) întocmeste, reactualizeaza si face public Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România;
j) mediaza litigiile dintre psihologi cu drept de libera practica, dintre acestia si beneficiarii serviciilor psihologice, precum si dintre psihologi si angajatorii acestora, în probleme legate de exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
k) sesizeaza organele în drept în cazurile de exercitare ilicita a profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
l) propune nivelul taxelor pentru serviciile prestate, precum si al cotizatiei anuale.


Art. 34. - Comitetul director functioneaza prin sedinte în plen si pe comisii, ale caror competente si periodicitate sunt stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare interna.

Art. 35. - (1) În cadrul Comitetului director functioneaza urmatoarele comisii:
a) comisii aplicative: Comisia de psihologie clinica si psihoterapie; Comisia de psihologia muncii, transporturilor si serviciilor; Comisia de psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala; Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala;
b) Comisia metodologica;
c) Comisia de deontologie si disciplina.

(2) Comisiile prevazute la alin. (1) sunt structuri organizatorice de specialitate ale caror atributii sunt stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare interna.
(3) În functie de necesitati, se pot înfiinta, desfiinta sau restructura comisiile existente.
Art. 36. - Comisiile au urmatoarele atributii:
a) comisiile aplicative desfasoara procedurile prevazute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi si propun Comitetului director eliberarea atestatului în domeniile de specializare corespunzatoare;
b) Comisia metodologica avizeaza metodele si tehnicile de asistenta psihologica în conformitate cu Normele de avizare a metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica;
c) Comisia de deontologie si disciplina urmareste respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, judeca abaterile de la prevederile acestuia si aplica sanctiuni, conform prezentei legi.

Art. 37. - Fiecare comisie este condusa de un birou constituit din presedinte, vicepresedinte, secretar si dispune de un secretariat tehnic.

Art. 38. - Comisiile elaboreaza norme si proceduri de control si supervizare profesionala în domeniile proprii, aprobate de catre Consiliul Colegiului, asigurând pregatirea persoanelor cu atributii de control.

Art. 39. - Membrii Comitetului director si ai conducerii filialelor teritoriale au dreptul la indemnizatii de sedinta stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare interna si la decontarea cheltuielilor de deplasare legate de îndeplinirea atributiilor specifice.
Se modifica art. 31
Comitetul director este constituit din presedintele Colegiului ales prin vot de catre presedintii comisiilor prevazute la art. 35 si membrii acestora.
Se introduce al. 2
Presedintele Comitetului Director este ales prin vot de catre presedintii de comisii prevazute la art. 35
-nu se modifica
Se abroga lit. a), b)

Se modifica lit. e) astfel:
Elaboreaza principiile generale ale codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica si il supune spre aprobare conventiei nationale in conformitate cu prevederile prezentei legi.

Se modifica lit. g)
Urmareste aplicarea codului de procedura disciplinara

Se abroga lit. h)
Se modifica lit. i) astfel:
întocmeste, reactualizeaza si face public Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România pe baza listelor intocmite de Asociatiile profesionale componente.

Se modifica lit. l) astfel:
Propune niverlul minim al taxelor pentru serviciilor prestate, precum si al cotizatiei anuale.

Se modifica Art. 34. - Comitetul director functioneaza prin sedinte în plen si pe comisii, ale caror competente si periodicitate sunt stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare interna, supus spre aprobare si validare Consiliului Colegiului

Se modifica lit. a) astfel: comisia aplicativa

Se modifica lit. b) astfel:
Comisia de audit profesional

Se modifica lit. a)
Comisia aplicativa se constituie si desfasoara procedurile prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi

Se modifica lit.b)
Comisia de audit profesional avizeaza metodele si tehnicile de asistenta psihologica în conformitate cu Normele de avizare a metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica, avand in vedere prevederile prezentei legi si practicile organizatiilor similare din Uniunea Europeana.

Se modifica lit. c)
Comisia de deontologie si disciplina urmareste respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, judeca contestatiile si aplica sanctiuni, conform prezentei legi.

Se modifica art. 37
- Fiecare comisie este condusa de un birou constituit din presedinte, vicepresedinte si secretar.

Se modifica art. 38 astfel:
Comisia deontologica si de disiplina elaboreaza norme si proceduri de control aprobate de catre consiliul colegiului
Comisia aplicativa elaboreaza norme de supervizare profesionale in domeniile proprii aprobate de catre Consiliul colegiului
Se modifica art. 39 astfel:
Membrii Comitetului director si ai delegatiilor filialelor Colegiului au dreptul la indemnizatii de sedinta stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare interna si la decontarea cheltuielilor de deplasare legate de îndeplinirea atributiilor specifice.
Art. 40. - Presedintele Colegiului si presedintii comisiilor prevazute la art. 35 asigura conducerea operativa a Colegiului.
Se modifica:
- Presedintele Colegiului si Consiliul Colegiului asigura conducerea operativa a colegiului.
- Conform modificarii Art. 25
Art. 41. - Presedintele Colegiului are urmatoarele atributii:
a) reprezinta Colegiul în relatiile cu alte organizatii si institutii din tara si din strainatate;
b) încheie conventii si contracte în numele Colegiului, cu aprobarea Comitetului director;
c) convoaca si conduce sedintele Comitetului director, Consiliului Colegiului si Conventiei nationale;
d) ordonanteaza cheltuielile bugetare ale Comitetului director.
Se modifica:
b) incheie conventii si contracte in numele colegiului cu aprobarea Consiliului Colegiului.
Se modifica:
c) convoaca si conduce sedintele Consiliului Colegiului.

- Conform modificarii art. 25 c)

De buget se ocupa Consiliul Colegiului cu aprobarea presedintelui colegiului.

SECTIUNEA a 3-a
Filialele teritoriale ale Colegiului
Art. 42. - (1) Colegiul are filiale teritoriale, la nivel de judet si în municipiul Bucuresti.
(2) Daca într-un judet exista mai putin de 50 de psihologi cu drept de libera practica, se vor putea înfiinta filiale teritoriale prin asocierea psihologilor din judete limitrofe.

Art. 43. - Forurile de conducere ale filialelor teritoriale sunt:
a) conventia filialei;b) comitetul filialei;c) presedintele filialei.

Art. 44. - Conventia filialei reprezinta forul de dezbatere al membrilor Colegiului, cu domiciliul în zona respectiva, si are urmatoarele atributii:
a) dezbate problemele specifice ale practicii profesionale curente;
b) aproba raportul anual de activitate al comitetului filialei;
c) alege si revoca presedintele si membrii comitetului filialei;
d) alege reprezentantii pentru Conventia nationala;
e) propune candidati la functia de presedinte al Colegiului si de membru al Comitetului director.

Art. 45. - Conventia filialei se întruneste anual la convocarea presedintelui filialei sau la solicitarea majoritatii membrilor filialei.

Art. 46. - (1) Comitetul filialei este structura de coordonare la nivel teritorial si se afla sub autoritatea Comitetului director.
(2) Comitetul filialei este condus de un presedinte si este constituit dintr-un numar impar de membri.
(3) Atributiile comitetului filialei:
a) elaboreaza raportul anual de activitate si, dupa aprobarea acestuia de conventia filialei, îl înainteaza Comitetului director;
b) informeaza membrii cu privire la hotarârile Colegiului;
c) poate face propuneri de reprezentare la Conventia nationala;
d) poate face propuneri de candidaturi pentru presedinte si membrii Comitetului director;
e) controleaza activitatea profesionala a membrilor Colegiului din zona filialei respective, pe baza mandatului dat de Comitetul director, si avizeaza dosarele psihologilor cu drept de libera practica propusi pentru activitati de control;
f) primeste dosarele de atestare, verifica conformitatea lor si le transmite Comitetului director.
Art. 47. - Înlocuitorul de drept al presedintelui filialei este membrul din comitetul filialei cu vechimea profesionala cea mai mare. Se modifica al.1 astfel:
Colegiul are filiale teritoriale care pot fi infiintate prin asocierea asociatiilor profesionale ale psihologilor din judete limitrofe.
Se abroga al. 2

Se modifica art.44 astfel:
Conventia Asociatiei profesionale teritoriale reprezinta forul de dezbatere al membrilor filialei, cu domiciliul în zona respectiva, si are urmatoarele atributii:
a) dezbate problemele specifice ale practicii profesionale curente;
b) aproba raportul anual de activitate al comitetului filialei asociatiilor profesionale ale psihologilor;
c) alege si revoca presedintele si membrii comitetului filialei asociatiilor profesionale ale psihologilor;
d) alege delegatii pentru Conventia nationala;
e) propune candidati la functia de presedinte al Colegiului si propune candidatii pentru Comitetului director

Se modifica la art.45 astfel:
Conventia nationala a Colegiului se intruneste anual la convocarea presedintelui filialei sau la solicitarea majoritatii delegatilor filialei asociatiei profesionale a psihologilor .

Se modifica la art. 46, alin. 2 astfel:
Comitetul filialei este condus de un presedinte si este constituit dintr-un numar impar de reprezentanti.

Se modifica la art. 46, alin. 3 lit. f) astfel:
primeste dosarele spre supervizare, verifica conformitatea lor si le transmite Comitetului director in conformitate cu prevederile prezentei legi. SECTIUNEA a 4-a
Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România
Art. 48. - (1) Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din România cuprinde lista psihologilor cu drept de libera practica, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) Registrul este un document public, fiind pus la dispozitia beneficiarilor serviciilor psihologice, cu scopul de a certifica dreptul de libera practica si domeniile de competenta ale membrilor Colegiului.
(3) Comitetul director are obligatia sa asigure publicitatea Registrului unic al psihologilor cu drept de libera practica din România, prin mijloace electronice si prin editarea anuala a acestuia Se modifica:
1) Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania contine totalitatea psihologilor cu drept de libera practica in conformitate cu listele psihologilor cu drept de libera practica autorizati in cadrul asociatiilor profesionale componente.
Se modifica:
3) Consiliul Colegiului are obligatia de a asigura publicarea Registrului unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania prin mijloace electronice si prin editarea anuala a acestuia.

- Conform modificarii Art.30 i)

CAPITOLUL IV
Finantarea activitatii Colegiului
Art. 49. - Sursele de finantare ale Colegiului sunt urmatoarele:
a) cotizatii;
b) taxe;
c) donatii si sponsorizari din partea unor persoane fizice si juridice;
d) alte surse, conform legilor în vigoare. Se modifica:
Art.49. - Sursele de finantare ale colegiului sunt:
a) cotizatia anuala a fiecarei asociatii profesionale componente a carei valoare va fi stabilita prin vot la nivel de Consiliu al Colegiului.
Se abroga lit.b)
Art. 50. - Repartizarea bugetului pentru Comitetul director si comitetele filialelor se aproba de catre Consiliul Colegiului.
Se modifica art. 50 astfel:
- Repartizarea bugetului pentru Comitetul director si reprezentantii teritoriali ai Colegiului se aproba de catre Consiliul Colegiului. - Conform modificarii Art. 25 c)
Art. 51. - Fondurile banesti se utilizeaza pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, investitii si dotari, precum si pentru alte scopuri apartinând domeniului specific de activitate.
Nu se modifica
Art. 52. - Activitatea financiara se supune controlului organelor în drept.
Se modifica:
- Activitatea financiara se supune controlului organelor in drept in conditii de transparenta pentru toate asocitiilor profesionale membre ale Colegiului.
Se introduce alin. 2 -asociatiile profesionale pot cere controlul asupra activitatii financiare a Colegiului si in baza unei majoritati simple a asociatiilor profesionale din tara.
- Pentru o mai mare transparenta a activitatii Colegiului

CAPITOLUL V
Raspunderea disciplinara
Art. 53. - Comitetul director al Colegiului judeca litigiile si abaterile deontologice, disciplinare si profesionale ale psihologilor, în conformitate cu Codul de procedura disciplinara. Se modifica:
Art. 53. -Psihologii cu drept de libera practica raspund disciplinar in fata comisiilor de specialitate din cadrul Asociatiilor profesionale din care fac parte, acestea avand obligatia de a comunica in termen de 10 zile sanctiunile aplicate la Colegiul psihologilor.
Se introduce alin. 2
Comisia deontologica judeca, in conformitate cu Codul d eprocedura disciplinara al prezentei legi si a altor legi incidente, litigiile si abaterile deontologice, disciplinare si profesionale ale psihologilor, precum si contestatiile impotriva solutiilor si hotararilor luate de Comisia deontologica si de disciplina a Asociatiei profesionale din care provin.
- Conform modificarii Art. 25 c)
Art. 54. - (1) Psihologii cu drept de libera practica care încalca pre-vederile prezentei legi si regulamentele specifice privind exercitarea profesiei de psiholog sau nu respecta Codul deontologic raspund disciplinar în functie de gravitatea abaterii, putând fi sanctionati cu:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) suspendarea temporara, pe un interval de 6-12 luni, a avizului de exercitare a profesiei;
d) retragerea definitiva a atestatului.
(2) Sanctiunile prevazute la alin. (1) se comunica în termen de 10 zile inspectoratului teritorial de munca, precum si institutiei sau unitatii cu care psihologul sanctionat a încheiat contractul de munca.
Se modifica lit. c)
suspendarea temporara, pe un interval de 1-12 luni, a avizului de exercitare a profesiei;
Se modifica al. (2)
Sanctiunile prevazute la alin. (1) se comunica în termen de 10 zile inspectoratului teritorial de munca, precum si institutiei sau unitatii cu care psihologul sanctionat a încheiat contractul de munca precum si Comisiei deontologice si de disciplina din cadrul Colegiului. - Conform Art. 53 - modificat
Art. 55. - Sanctiunile prevazute la art. 54 alin. (1) lit. a) si b) se aplica de catre Comisia de deontologie si disciplina, la propunerea comisiilor de specialitate ale Comitetului director, iar cele mentionate la art. 54 alin. (1) lit. c) si d), de catre Comitetul director, la propunerea Comisiei de deontologie si disciplina.
Art. 56. - Sanctiunile prevazute la art. 54 alin. (1) lit. a) si b) pot fi contestate la Comitetul director, iar cele mentionate la art. 54 alin. (1) lit. c) si d), la Consiliul Colegiului.
Art. 57. - Raspunderea disciplinara a psihologilor cu drept de libera practica atestati potrivit prezentei legi nu exclude raspunderea penala, contraventionala, civila sau materiala, conform prevederilor legale.

Se modifica art. 56
Sanctiunile prevazute la art. 54 alin. (1) lit. a) si b) pot fi contestate la Comisia de deontologie si disciplina, iar cele mentionate la art. 54 alin. (1) lit. c) si d), la Consiliul Colegiului.
Se modifica art. 57
- Raspunderea disciplinara a psihologilor cu drept de libera practica, atestati potrivit prezentei legi, nu exclude raspunderea penala, contraventionala, civila sau materiala, conform prevederilor legale.
- Sanctiunile se aplica la nivel de Asociatie, aceasta avand obligatia de a aduce la cunostinta Colegiului in termen de 10 zile.

- Raspunderea penala intra sub incidenta altor prevederi legale. Art. 58. - Practicarea profesiei de psiholog, în conditii de libera practica, de catre o persoana care nu are aceasta calitate constituie infractiune si se pedepseste conform Codului penal. Nu se modifica Art.59 - Asociatia Psihologilor din România desemneaza un comitet de initiativa care convoaca Adunarea de constituire a Colegiului, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Se modifica:
Art. 59 - Reprezentantii Asociatiilor profesionale legal constituite desemneaza un comitet de initiativa care convoaca Adunarea de constituire a Colegiului in termen de trei luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
- Evitarea unei situatii de monopol, oferirea sansei de exprimare a opiniei tuturor Asociatiilor profesionale legal constituite existente in Romania. Art. 60. - Adunarea de constituire a Colegiului alege Comitetul director provizoriu, presedintele interimar si desemneaza comitete de initiativa teritoriale.
Art. 61. - Comitetul director ales de Adunarea de constituire a Colegiului elaboreaza în termen de 6 luni documentele prevazute la art. 33 lit. d), e), g) si h) si, în acelasi termen, convoaca Conventia nationala a Colegiului.
Art. 62. - Cu 3 luni înaintea Conventiei nationale, comitetele filialelor teritoriale ale Colegiului organizeaza conventiile filialelor, care aleg membrii comitetelor, desemneaza reprezentantii la Conventia nationala si aproba propunerile pentru functiile la nivelul Colegiului.
Art. 63. - Conventia nationala aproba documentele de organizare si functionare prevazute de prezenta lege, alege presedintele si membrii Comitetului director, pentru un mandat de 4 ani.
Se abroga
- Instituirea unei proceduri clare si eficiente de constituire a colegiului
Art. 64. - Impunerea de catre Colegiu a unor restrictii privind amplasarea si numarul cabinetelor psihologice de libera practica este strict interzisa.
Se modifica:
- Impunerea de catre colegiu a unor restrictii privind amplasarea si numarul societatilor comerciale in care isi desfasoara activitatea psihologii cu drept de libera practica si orice conditii de functionare este strict interzisa.
- Conform modificare Art. 13 (1)
- Este o limitare a libertatii de exprimare, o manipulare a libertatii economice si un abuz privind dreptul la munca



Nota: Pentru contact, si eventuale semnaturi, va rog sa va adresati Dlui Sergiu Simion